De ce nu sunt desecretizate contractele partidelor cu presa: Ciolacu și Ciucă, marii beneficiari ai sistemului toxic

Independența presei din România și transparența finanțării reprezintă motive de îngrijorare pentru organismele internaționale. La nivel declarativ, liderii PSD și PNL susțin că vor mai multă transparență, dar prin acțiunile lor încurajează secretomania.

„PNL susține un control mai eficient al finanțării partidelor politice”, a fost poziția lui Nicolae Ciucă când a fost întrebat de Europa Liberă dacă susține ca toate sumele plătite de partide presei să fie publicate lunar pe site-ul Autorității Electorale Permanente, iar toate articolele parte a unui contract să fie marcate cu un semn distinct.

Subiectul ar trebui însă discutat în Coaliția de guvernare, a precizat Nicolae Ciucă.

Proiectul AEP

Autoritatea Electorală Permanentă a pus în dezbatere, în luna octombrie, un nou proiect privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale.

Proiectul elaborat de AEP trebuie să treacă prima dată prin Guvern, iar apoi va pleca spre Parlament, unde ar putea primi votul final.

La Palatul Victoria, proiectul va ajunge la începutul lunii decembrie, după ce expiră cele 30 de zile de dezbatere publică. Liderii din Parlament spun că proiectul va intra în dezbatere anul viitor.

„Voi susține orice demers care să asigure independența presei din România. Transparența finanțării publice și întărirea întărirea integrității în domeniul finanțării politice sunt elemente importante în politica liberală”, a fost răspunsul oferit de Nicolae Ciucă, conform Europa Liberă.

În pofida declarațiilor pro-transparență, de când a preluat conducerea PNL, partidul nu a mai oferit informații despre unde ajung banii publici. În răspunsurile pentru Europa Liberă, au fost prezentat doar date despre banii trimiși către agențiile de publicitate.

Marcel Ciolacu, liderul partidului care primește cea mai mare subvenție din România și plătește lunar cele mai mari sume pentru promovarea în presă, nu a oferit un răspuns la întrebările Europa Liberă.

Politica de secretomanie din timpul mandatului lui Marcel Ciolacu se reflectă și în încălcarea constantă a legii 544/2001 privind accesul liber la informațiile de interes public.

Jurnaliștii de la Europa Liberă au trimis o solicitare PSD pe 25 iulie 2022 pentru a afla care este valoarea contractelor cu presa. Conducerea social-democraților nu a răspuns la ea până în prezent. Termenul legal pentru un răspuns este de 10 zile, iar dacă o instituție are nevoie să adune mai multe informații, termenul se prelungește până la 30 de zile.

PSD a încălcat însă legea și nu a oferit un răspuns nici după patru luni, chiar dacă Europa Liberă a solicitat ca partidul să ofere datele solicitate. În 2021, PSD nu a dorit să ofere vreun răspuns privind site-urile care încasează bani publici de la partid.

Subvențiile încasate de partide în ultimii doi ani se apropie de 500 milioane de lei. PSD și PNL au plătit pentru presă și propagandă peste 125 milioane de lei (peste 28 milioane de dolari) în intervalul 1 ianuarie 2021 – 30 septembrie 2022. PSD conduce topul cu peste 75 milioane de lei, iar PNL se apropie de 50 milioane de lei.

Publicul nu a fost informat de partide ce site-uri au plătit cu sumele primite de la bugetul de stat, banii fiind publici, nu din cotizații sau donații.

„Ar fi un gest de normalitate pentru democrația din România ca sumele plătite de partide presei să fie publicate lunar pe site-ul AEP. Nu numai că sunt bani publici, dar cum presa este și ea în sine un serviciu public, este imperios necesar ca publicul să știe ce sume sunt vehiculate”, a fost răspunsul lui Cătălin Drulă, președintele USR, pentru Europa Liberă.

El a precizat că USR oferă o transparență totală pe site-ul propriu și toate informațiile sunt prezentate lunar. Liderul Uniunii a spus că este de acord ca toate articolele parte a unui contract cu bani publici să fie marcate distinct.

„Este firesc ca un cititor sau telespectator să știe că un subiect, un articol, un reportaj este plătit de un partid politic și să înțeleagă din această perspectivă materialul respectiv”, a adăugat Drulă în răspunsul pentru Europa Liberă.

AEP a modificat proiectul privind finanțarea partidelor

Ultima formă a proiectului Autorității Electorale Permanente privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale aduce mici îmbunătățiri față de proiectul inițial, dar nu rezolvă problemele de fond.

Florin Mitulețu-Buică declara într-un interviu pentru Europa Liberă că toate partidele vor fi obligate să raporteze lunar valoarea contractelor cu presa, dacă proiectul va deveni lege.

În prezent, partidele politice beneficiare de subvenții la bugetul de stat au obligația de a raporta lunar situația defalcată a cheltuielilor efectuate în luna anterioară. În mod concret, partidele prezintă doar sumele brute, fără a preciza și unde au ajuns banii în mod exact.

PSD a cheltuit peste 5 milioane de lei în luna septembrie pentru presă și propagandă, dar publicul nu e informat unde au ajuns banii publici. PNL a transmis 3,4 milioane de lei pentru presă și propagandă în luna septembrie, dar și aici rămâne un mister privind destinatarii.

Noutatea din proiectul AEP o constituie introducerea unui nou articol: „Prin situația defalcată se înțelege inclusiv lista furnizorilor si valoarea produselor sau serviciilor prestate”.

Cum pot fenta partidele și noul proiect

Autoritatea Electorală Permanentă nu a fost de acord să preia în întregime amendamentele propuse de Centrul pentru Inovare Publică, reprezentat la dezbaterea asupra proiectului de Ovidiu Voicu, director executiv, împreună cu Expert Forum, prin Septimius Pârvu, expert electoral și de Coaliția Cod Electoral Acum!, prin Mircea Kivu.

Cele trei ONG-uri au propus ca în centralizatorul contractelor de achiziții de bunuri și servicii să apară orice cheltuială de peste 5.000 de euro. Informarea trebuia să conțină obiectul contractului, numele furnizorului, valoarea prevăzută în contract, data de început și de finalizare, suma totală plătită efectiv.

Dacă proiectul AEP va fi asumat de Guvern și de Parlament, partidele vor putea raporta numele furnizorilor.

În cazul contractelor cu presa, ele nu sunt încheiate direct între partide și site-urile media, ci printr-un intermediar, o agenție de publicitate.

Dacă un partid va raporta doar numele Agenției și suma plătită acesteia, publicul nu va afla cui a dat mai departe agenția de publicitate banii publici în numele partidului.

Marcarea articolelor, contestată din PSD de liderul grupului din Camera Deputaților, ar trebui să se producă după intrarea în vigoare a legii.

Rezervele ONG-urilor față de proiectul AEP

Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică, implicat în procesul de dezbatere, spune că nu are ce să „iasă bun” din acest proiect.

El consideră că Autoritatea Electorală Permanentă a preluat o parte din propunerile făcute de ONG-uri, dar „asta e cam praf în ochi”.

El remarcă cum AEP a refuzat să scadă subvențiile anuale pentru partide, cum raportarea se face către Aautoritate, iar partidele nu sunt obligate să posteze informațiile de interes public pe pagina lor, iar controlul și sancțiunile „rămân apă de ploaie”.

O serie de obiecții a ridicat și Expert Forum, care subliniază că elemente esențiale, care țin de integritatea și echilibrul finanțării partidelor politice nu se regăsesc în proiect.

Lipsa transparenței cheltuirii banilor publici de către partidele politice este una din problemele semnalate repetat atât de societatea civilă, cât și de instituțiile internaționale – GRECO sau Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.