Cum a pierdut Ministerul Finanțelor 3,6 miliarde de lei de la OMV Petrom

Statul român ar fi dorit să încaseze de la OMV Petrom o taxă de solidaritate de 3,6 miliarde de lei, constând în impozitarea cu 60% a profitului excepțional realizat în 2022, când prețurile din domeniul energetic au explodat.

Ministerul Finanțelor și compania OMV Petrom au o dispută pe o miză importantă: o sumă de 3,6 de miliarde de lei (710 milioane euro) pe care Agenția Națională de Administrare Fiscală a calculat-o pentru compania petrolieră ca fiind taxă de solidaritate, așa cum a aflat Europa Liberă.

Reprezentanții companiei au anunțat că nu se încadrează să achite această taxă. Motivul: codurile CAEN (cele care stabilesc domeniul de activitate) și sensul limbii române din Ordonanța care a transpus un regulament european nu ar introduce OMV Petrom pe lista companiilor care au 75% din venituri din extragerea resurselor fosile și prelucrarea lor.

Profituri record

OMV Petrom a raportat joi un profit net de 10,3 miliarde de lei (2,1 miliarde de euro) în 2022, potrivit unui comunicat al companiei. Spre comparație, în 2021 compania raportase un profit net de 2,8 miliarde de lei.

Compania cu origini austriece a raportat și plata unor contribuții-record la bugetul de stat, în valoare de aproape 20 miliarde lei (4 miliarde de euro), incluzând taxe, dividendele de bază și dividendele speciale. Impozitele si contribuțiile specifice sectorului au însumat peste 7 miliarde lei.

„Anul 2022 a fost unul fără precedent pentru industria energetică, cu dificultăți în ceea privește aprovizionarea cu produse energetice, prețuri internaționale record și volatilitate fiscală. Rezultatele noastre reflectă acest mediu de piață și performanța operațională: diversificarea surselor de energie, continuitatea aprovizionării, producție record de electricitate.”

„Veniturile OMV Petrom sunt o bază solidă pentru contribuția la economia României și la sectorul energetic românesc. Profitul net a fost de 10 miliarde de lei, în timp ce contribuția la bugetul de stat, prin taxe și dividende, a atins un nivel record de 20 miliarde de lei. Creșterea taxelor a fost determinată, în principal, de impozitele si contribuțiile specifice industriei, totalizând peste 7 miliarde de lei”, a precizat conducerea companiei printr-un comunicat de presă.

Însă, în cele patru miliarde de euro pe care OMV le-a plătit sau urmează să le achite în baza activității din 2022 nu este inclusă și taxa de solidaritate, un impozit stabilit de Comisia Europeană și care se aplică pe profiturile excepționale ale companiilor petroliere și de gaze, profituri cauzate de criza energetică și de războiul din Ucraina.

Profitul excepțional înseamnă veniturile de după taxare care sunt obținute în 2022 peste media ultimilor patru ani, conform legislației europene.

Mai era o prevedere importantă în inițiativa Comisiei Europene: companiile care trebuie să plătească această taxă de solidaritate, de 60% din profitul excepțional, trebuia să aibă peste 75% din activitate bazată pe extrageri de resurse minerale (petrol, gaze, cărbune).

Disputa

Oficialii OMV Petrom au anunțat de la mijlocul lunii ianuarie că se așteaptă să nu plătească taxa de solidaritate pentru anul fiscal 2022, motivând că au „sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului”.

„În situația în care, din motive pe care nu le putem vedea la acest moment, ANAF ar ajunge la o altă concluzie, bineînțeles că vom plăti, așa cum plătim întotdeauna toate taxele, contribuțiile acolo unde suntem obligați și trebuie să le plătim”, a explicat Alina Popa, director financiar și membru al directoratului OMV Petrom, într-un comunicat de presă.

Taxa de solidaritate pentru companiile care extrag resurse fosile a apărut în acest an, după ce Consiliul European a aprobat în octombrie Regulamentul european 1854/2022. Legislația comunitară trebuia apoi aplicată în cea autohtonă a statelor membre UE. România a adoptat această legislație prin Ordonanța de Urgență 186/2022 din 28 decembrie.

Legea românească prevede că taxa de solidaritate se aplică doar companiilor care au o pondere de cel puțin 75% din cifra de afaceri a activităților din următoarele coduri CAEN: 0610 – „Extracția țițeiului”, 0620 – „Extracția gazelor naturale”, 0510 – „Extracția huilei”, 1910 – „Fabricarea produselor de cocserie” și 1920 – „Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului”.

Acestea vor trebui să plătească un impozit de 60% din extra-profitul care depășește cu 20% media ultimilor patru ani.

Cum s-ar calcula taxa de solidaritate

Dacă am aplica taxa de solidaritate la compania OMV Petrom, calculul de impozitare ar fi astfel: (calcul realizat cu ajutorul unui expert în domeniu):

OMV Petrom a raportat un profit de 10,3 miliarde de lei în anul 2022. Legislația prevede că taxa de solidaritate se aplică pe profitul excepțional. Profitul excepțional înseamnă profitul cu 20% mai mare decât media ultimilor patru ani. OMV Petrom a realizat un profit mediu de 2,8 miliarde de lei în ultimii patru ani.

Adăugând 20% la această sumă, reiese aproape 3,4 miliarde de lei din cele 10,3 pe care nu se aplică taxa de solidaritate. Suma pe care se aplică această taxă ar fi diferența de 6,9 miliarde de lei, care ar fi profitul excepțional din 2022.

La rândul său, taxa de solidaritate înseamnă 60% din profitul excepțional. În cazul Petrom, asta ar însemna undeva la 4,1 miliarde de lei.

Cum compania ar fi avut parte de anumite deduceri și compensări, statul urma să încaseze 3,6 miliarde de lei de la OMV Petrom, conform datelor obținute de Europa Liberă de la ANAF și Ministerul Finanțelor.

Astfel, OMV Petrom susține că doar undeva la 70% din activitatea companiei se încadrează în zona codurilor CAEN stabilite în legislația românească, sub pragul de 75% pentru care ar trebui să plătească taxă de solidaritate.

„OMV Petrom are activități și în alte sectoare, activități care au alte coduri CAEN, respectiv în special activități în zona de comercializare produse petroliere, gaze naturale și electricitate, dar și producție de electricitate. De aceea, în baza Ordonanței 186 și a Regulamentului european, făcând toate calculele, am concluzionat că avem o cifră de afaceri în sectoarele respective sub 75%. Astfel, nu datorăm această taxă”, a explicat Alina Popa, director financiar al OMV Petrom.

În schimb, ministrul Finanțelor, cel care a elaborat ordonanța prin care OMV scapă de achitarea taxei de solidaritate, este în continuare sigur că societatea va plăti taxa de solidaritate.

Întrebat dacă este sigur că OMV se încadrează în parametrii din ordonanță, astfel încât să plătească taxa de solidaritate, el a spus: „Din punctul meu de vede, nu am dubii că această taxă de solidaritate nu va fi plătită, inclusiv de această companie”.

„Tocmai de aceea, eu cred că datoria noastră, ca Guvern, este să introducem cât mai clar normele și să scriem cât mai clar articolele, astfel încât să nu existe dubii și să avem în spate inclusiv interpretările din partea Comisiei Europene ale modului în care sunt construite aceste acte de taxare”, a mai spus Adrian Câciu într-o conferință de presă.

De vină ar fi limba română și codurile CAEN
De altfel, oficialii de la București s-au adresat Comisiei Europene pentru clarificări. Într-un prim răspuns, Bruxellesul a precizat că atât procentajul, cât și sectoarele (practic, codurile CAEN) stipulate în legislația adoptată în România au respectat regulamentul european. Ceea ce ar însemna că, dacă estimarea OMV Petrom e corectă, gigantul energiei din România nu va intra sub incidența acestei suprataxe.

Acum, se așteaptă răspuns la întrebarea dacă regulamentul Comisiei Europene, atunci când s-a stabilit procentul de 75% din activitatea unei companii să fie bazată pe extragerea minereurilor fosili, se referea sau nu și la vânzarea de comercializarea de produse pe bază de fosili și la producerea de energie din gazele extrase.

Așa cum a aflat Europa Liberă, OMV Petrom susține în raportările trimise la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) că societatea are un procent de 18-20% din cifra de afaceri (12 miliarde de euro în 2022) rezultată în urma unor activități: comercializare produse, producere energie și vânzare produse alimentare (în magazinele realizate în parteneriat cu Auchan în benzinării).

„Spiritul regulamentului european este clar, din punctul meu de vedere, că se aplică veniturilor realizate din urma activității de extracție. Electricitatea OMV Petrom este produsă cu gazele extrase. Chiar și sandwich-ul vândut în benzinărie este vândut acolo pentru că un șofer oprește să facă plinul. Toate aceste venituri se încadrează în regulamentul european, asta e opinia majoritară în ANAF”, ne-a declarat un reprezentant al companiei.

„Pentru a nu mai fi neclarități în interpretarea Regulamentului și a Ordonanței, am solicitat Comisiei Europene să facă o normă de interpretare. (…) Lucrurile sunt, din punctul meu de vedere, clare: toată lumea va plăti această taxă. Dacă e ceva care poate fi îmbunătățit, va fi îmbunătățit”, a mai spus Adrian Câciu, într-o ieșire publică din luna ianuarie.

Traderii nu sunt impozitați
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energiei Inteligentă, spune că situația este clară.

„Este un cod CAEN pentru extragere țiței și alt cod CAEN pentru producția de energie și pentru vânzarea de produse alimentare. Codurile CAEN sunt prevăzute și în regulamentul european. Situația e clară. Spiritul regulamentului european nu era suprataxarea, ci să convingă aceste companii bazate pe resurse fosile să investească în energie verde”, ne spune acesta.

Specialistul mai spune că guvernul român oricum a greșit legislația din domeniu.

„Noi am propus să fie impozitați nu doar producătorii, ci și traderii, că și eu ai profitat de situația conjuncturală. Nu s-a vrut. S-a mers pe o variantă care nu ajută cu nimic nici bugetul, nici piața. Guvernul nu a făcut nimic pentru ca în viitor piața autohtonă să suporte mai bine o criză asemănătoare. Asta trebuia să facă statul”, mai punctează Chisăliță.

Cât plătesc alte companii

Dacă bugetul public se va bucura sau nu de taxa de solidaritate de 1,6 miliarde de lei din partea OMV Petrom, ceea ce este important este că toate celelalte companii din domeniu probabil nu se vor apropia de această sumă.

Astfel, potrivit bugetului de venituri și cheltuieli al Romgaz, care urmează să fie supus votului acționarilor în ședința din 23 februarie 2023, compania arată o contribuție pe solidaritate de 906 milioane de lei și un total al cheltuielilor cu impozite de 8,1 miliarde de lei.

Pentru 2023, Romgaz și-a bugetat venituri de 10,5 miliarde de lei, cu un profit brut de 2,6 miliarde de lei.

Alte companii care ar trebui să plătească această taxă de solidaritate ar fi Rompetrol și Lukoil România.

Rompetrol a raportat la sfârșitul primelor nouă luni ale anului un profit net de 161 milioane de dolari, comparativ cu o pierdere de 57,796 milioane de dolari, înregistrată la sfârșitul perioadei similare din 2021, potrivit rezultatelor financiare ale companiei în ianuarie – septembrie 2022.

Reprezentanții ANAF nu se așteaptă ca taxa de solidaritate plătită de companie să fie mai mare de 40 de milioane de euro.

Rompetrol este companie membră a Grupului KMG International din Kazahstan. Pentru compania cu origini rusești Lukoil România, nu sunt date privind bilanțul pe 2022. În 2021, compania a realizat un profit puțin sub suma de 200 de milioane de lei.