Cum a motivat Curtea de Apel suspendarea construcțiilor din curtea sediului PNL: „O pierdere pentru patrimoniul cultural”

Instanța consideră că există „o îndoială serioasă în privința legalității Hotărârii CGMB” adoptate în mandatul Gabrielei Firea la Primăria Capitalei, care a permis demararea lucrărilor din Aleea Modrogan. Construcția a fost blocată până la finalizarea unui alt dosar, în care se judecă pe fond legalitatea autorizației, arată Libertatea.

Prin Decizia nr. 1987 din 8 iulie, Curtea de Apel București a blocat ridicarea blocurilor de locuințe aflate în construcție în grădina vilei Filipescu-Brâncoveanu din București – sediul central al PNL.

Vila din Modrogan este încadrată în categoria monumentelor istorice, iar lucrările la blocurile de lux de patru etaje sunt avansate.

Magistrații au suspendat executarea pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aferent terenului din Aleea Modrogan și autorizația de construire emisă pentru One Modrogan SRL, firma care realizează proiectul imobiliar.

În primă instanță, firma obținuse câștig de cauză.

Conform motivării Curții de Apel București, există suspiciuni întemeiate că terenul pe care sunt amplasate construcțiile face parte din categoria spațiu verde, iar destinația acestuia a fost schimbată prin încălcarea legii.

„Faptul că terenul în discuție sau, cel puțin, o parte din el, apare ca fiind spațiu verde amenajat în PUZ Zone Construite Protejate aprobat prin HCGMB nr. 279/2000, este un argument suficient pentru a crea suspiciuni asupra legalității PUZ-ului ulterior, din anul 2019, în care terenul respectiv nu mai apare ca fiind spațiu verde”, se arată în decizia instanței.

Curtea reține că și din planșele foto aflate la dosarul cauzei rezultă că terenul în discuție, anterior începerii lucrărilor de construcție, prezenta caracteristicile unui spațiu verde amenajat, terenul fiind acoperit de vegetație, inclusiv copaci, pe teren aflându-se și o seră, aspecte care întăresc aparența de temeinicie a susținerii reclamantei potrivit căreia terenul în discuție ar fi spațiu verde amenajat.

Magistrații semnalează totodată că mențiunea din cartea funciară, în care imobilul este încadrat la categoria „curți și construcții”, „nu exclude ca respectivul teren să fie spațiu verde amenajat”.

Curtea de Apel: „Duce la reducerea spațiului verde”

Instanța nu se pronunță dacă terenul în cauză poate fi considerat monument istoric, așa cum a transmis Institutul Național al Patrimonului, într-o adresă, dar spune că indiferent de acest lucru „există indicii puternice” că lucrările au modificat „caracterul general al zonei”.

Curtea constată că, oricum, din documentaţia aferentă HCGMB 707/2019, nu rezultă verificarea respectării cerinţei privind nemodificarea caracterului general al zonei, în condiţiile în care nu s-a prezentat vreo lucrare de specialitate care să lămurească aspectele privind respectarea arhitecturii zonei.

Curtea mai atrage atenția că sunt indicii și că ordinul semnat de arhitectul-șef nu a avut la bază avizul Comisiei Tehnice de Urbanism din Primăria Capitalei „pentru că nu se face vreo analiză a numeroaselor aspecte negative invocate de Comisia Tehnică” cu un an înainte.

Magistrații rețin și argumentul referitor la paguba provocată zonei, în contradictoriu cu cele stabilite de Tribunalul București, arătând că o continuare a construcției „va duce la reducerea spațiului verde din Municipiul București, dar și la degradarea calităților urbanistice ale zonei protejate, ceea ce reprezintă o pierdere pentru patrimoniul cultural al Municipiului București”.

Instanța consideră că există „o îndoială serioasă în privința legalității HCGMB nr. 707/2019 privind PUZ (…) și, implicit, a autorizației de construire emise în baza acestui PUZ, astfel că, în mod nelegal, prima instanță a reținut că nu era îndeplinită cerința cazului bine justificat”.

„Prin urmare, Curtea apreciază că, în mod nelegal, prima instanță a respins cererea de suspendare”, se mai arată în motivare. Curtea de Apel București a casat în parte sentința Tribunalului București, unde se judecă, într-un alt dosar, legalitatea actelor emise de Primăria Capitalei.

Scurt istoric al dosarului

În noiembrie 2021, ONG-ul Asociația pentru Conservarea Integrată a Patrimoniului Natural și Cultural a acționat în instanță firma One Modrogan SRL, parte a grupului One United Properties SRL, cerând suspendarea unei hotărâri a Consiliului General al Municipiului București prin care s-a aprobat, cu doar câteva zile înainte de alegerile locale din 2020, un nou Plan Urbanistic Zonal aferent terenului de lângă Vila Filipescu. Pârâți au fost: Consiliul General al Municipiului București, Primăria Capitalei și firma. Asociația pentru Conservarea Integrată a Patrimoniului Natural și Cultural este un ONG înregistrat în anul 2011. Printre fondatori, potrivit unui răspuns primit de Libertatea de la Ministerul Justiției, se numără și Grădinaru Loredana-Mirabela, despre care presa a scris că ar fi partenera de viață a primarului Nicușor Dan. Aceasta a deținut funcția de vicepreședinte în asociație până în ianuarie 2021, când a fost schimbată întreaga structură de conducere.

Dosarul a ajuns la Tribunalul București care, în martie 2022, a decis respingerea cererii de suspendare a Hotărârii de Consiliu General privind PUZ-ul zonei.

Ce a reclamat asociația

În argumentele invocate pentru suspendarea lucrărilor din Modrogan, Asociația invocă faptul că PUZ a fost emis cu încălcarea legii, întrucât este schimbată destinația terenului și este redusă suprafața unui spațiu verde amenajat. „Textul de lege este clar. Pentru terenurile prevăzute ca spații verzi în documentația de urbanism (în cazul nostru, PUZ Zone Construite Protejate) există interdicția de schimbare a destinației sau de reducere a suprafeței fără alte condiții suplimentare”, se arată în argumentele ONG-ului, menționate în Decizia CAB.

Reclamanții prezintă și un punct de vedere al Institutului Național al Patrimoniului care „atestă că numele întregii zone protejate Parcelarea Filipescu vine de la monument și de la parcul din jurul său”. ONG-ul susține că PUZ-ul s-a făcut fără consultarea forului care fundamentează, în astfel de cazuri, avizul arhitectului-șef al primăriei, respectiv Comisia Tehnică de Urbanism.

Avocații One Modrogan au mizat în instanță în principal pe faptul că plângerea a fost depusă tardiv. Curtea de Apel a decis că argumentarea este nefondată.

Primăria condusă de Nicușor Dan, împotriva proiectului

În această speță, Primăria București, sub conducerea lui Nicușor Dan, a susținut și chiar dezvoltat argumentele prezentate de Asociația pentru Conservarea Integrată a Patrimoniului Natural și Cultural.

„După 20 de ani de agresiune urbanistică asupra Bucureștiului, investiția în cauză duce agresiunea la un nou nivel. Niciun specialist nu și-ar fi imaginat ca cineva să îndrăznească să solicite blocuri de locuințe în grădina Palatului Filipescu”, se arată în documentele depuse la dosar de către PMB. Totodată, municipalitatea citează dintr-un extras al unui raport realizat de Institutul Național al Patrimoniului, în care se spune că autorul PUZ-ului din 2019 a făcut abstracție de caracteristicile zonei și că noul PUZ ar „periclita” întreaga zonă construită protejată.

Cine este One Modrogan SRL

Firma One Modrogan SRL a fost fondată în anul 2014. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, prezentate pe portalul termene.ro, în 2021 avea un singur angajat și nu figura cu cifră de afaceri. Asociați sunt două persoane juridice: One Properties S.A. (99.99%) și One Herăstrău Plaza SRL (0,001%).

One United Properties S.A. a fost înființată în anul 2007. În 2021, avea 25 de angajați și aproape 46 de milioane de lei cifră de afaceri. Președintele Consiliului de Administrație al firmei este, din iulie, Claudiu Cisullo, cetățean elvețian care, conform aceleiași surse, este și membru în CA al Ringier, firma care deține ziarul Libertatea.