Consumul insectelor ca alternativă a alimentelor

Odată cu trecerea timpului și cu accentuarea curentului ”salvării planetei” , mai mulți pseudospecialiști și autorități globale au început demersurile pentru a reorganiza modul în care populația lumii procură și consumă hrana, dar și modul în care se desfășoară activitățile agricole și creșterea animalelor, toate acestea fiind realizate invocând gradul ridicat al insecurității alimentare mondiale.

Unul din primii pași pe care diferite persoane sau organizații l-au făcut spre realizarea noii agende alimentare globale este blamarea crescătorilor de animale pe motivul afectării echilibrului ecologic al planetei, din pricina poluării pe care animalele din ferme l-ar produce, expunându-se totodată, ca motivație secundară, consumul ridicat de resurse de care animalele au nevoie pentru supraviețuire, ca mai apoi să fie utilizate spre hrana oamenilor.

Cei care promovează implementarea consumului insectelor, în detrimentul unei alimentații echilibrate, doresc să prezinte anumite date ce par din punctul dumnealor de vedere a fi concrete și complet verosimile, expunându-se în mod eronat, cifre uriașe ale nivelului de poluare pe care animalele din ferme îl declanșează, comparativ cu insectele, care, în viziunea susținătorilor unui astfel de regim alimentar, acestea nu ar polua sau dacă ar exista vreun astfel de risc, acesta ar fi infim, comparându-se adesea creșterea animalelor, cu creșterea insectelor, dorindu-se chiar construirea unor spații special amenajate, sub denumirea de ,,ferme de insecte”, pentru a crește numărul acestora și a-i forța în mod direct sau indirect pe locuitorii planetei să consume astfel de viețuitoare.

Dacă la începutul curentului ”salvării planetei”, planurile de reorganizare mondială erau expuse subtil, prin sugestii și îndemnuri ale așa-zișilor specialiști, acum însă, acest întreg proces devine din ce în ce mai agresiv, vorbindu-se tot mai des, într-un mod evidențiator, de o foamete iminentă ce se va întinde pe tot globul pământesc, expusă ca o anume predicție amănunțită a unei realități sumbre.

Cu toate că sunt prezentate o mulțime de false avantaje pe care insectele le pot avea asupra mediului înconjurător, dar mai cu seamă asupra organismului uman, acestea au în structura lor exoscheletică o anumită componentă, numită chitină. Chitina este un polizaharid fibros, pe care organismul uman nu îl produce în mod natural, astfel, odată intrat în organism, este perceput drept o țintă pe care sistemul imunitar va lupta să o elimine, declanșându-se astfel reacții alergice, puternic inflamatorii, ducând în timp la crearea unui dezechilibru, dar și la debutul unor afecțiuni sau în cel mai rău caz, la decesul persoanei consumatoare.

Pe lângă cele menționate anterior, insectele mai au și alte dezavantaje considerabile pentru sănătatea oamenilor, precum transportul bacteriilor, iar insectele sunt printre cele mai cunoscute viețuitoare purtătoare de bacterii, din cauza fluxului de circulație al acestora și a modului lor de organizare în mediul înconjurător, existând riscul ca aceste ”alimente” să poarte cu ele bacterii ce pot pune viața oamenilor în pericol, agravându-se afecțiunile deja existente sau declanșând unele noi, mult mai grave, cu diferite grade de complexitate.

În cadrul unui studiu realizat pe șobolani cărora li s-a administrat chitosan, un polizaharid obținut din chitină s-a demonstrat faptul că ingerarea acestuia, pe o perioadă de timp îndelungată, produce o scădere semnificativă a nivelului de vitamina A și E din organism, iar lipsa acestor vitamine poate avea consecințe considerabile în ceea ce privește starea de sănătate. Scăderea sub nivelul normal al vitaminei E poate cauza leziuni tisulare și chiar anemii severe, dar și întreruperea creșterii normale a copiilor și scăderea acurateții organismului în ceea ce privește răspunsul acestuia la infecții. Referitor la importanța vitaminei A, se pot afirma în baza studiilor, următoarele: vitamina A este vitală pentru buna funcționare și menținere a numeroaselor procese biologice, inclusiv creșterea și dezvoltarea capacității vederii, dar și a metabolismului și funcționarea promptă a sistemului imunitar. Astfel, un deficit de vitamina A poate avea consecințe notabile, provocând în anumite cazuri orbirea copiilor la vârste fragede; de asemenea, deficitul de vitamina A din organism, conduce la scăderea răspunsului la infecție, fapt ce produce o vulnerabilitate extinsă a corpului uman, în fața agenților patogeni, care se găsesc în număr tot mai mare pe întreg globul.

În completarea efectelor nefavorabile pe care consumul insectelor le poate produce, se poate adăuga și faptul că timusul, o glandă cu funcții semnificative în organismul uman, scade în greutate din pricina sensibilității acesteia la factorii de stres, dar mai ales la compușii toxici, printre care se numără și chitina, iar diferite modificări de greutate ale timusului pot indica o atrofiere a organelor interne, declanșată drept răspuns la acest compus extrem de toxic pentru organismul uman, în cele din urmă ducând la moartea lentă a întregului sistem de organe.

Cu atât mai mult, în urma unui studiu publicat în jurnalul științific ,,Nature” cu titlul ,,Chitina induce acumularea în țesuturi a celulelor imune asociate cu alergia”, se prezintă dovezile clare ale declanșării unei inflamații alergice ale căilor respiratorii, existând astfel posibilitatea debutului astmului sau accentuarea unor afecțiuni deja existente anterior, iar acestea se pot agrava cu preponderență în cazul celor cărora le-a fost administrat vaccinul împotriva Covid-19, din pricina contactului organismului cu substanțele specifice acestui vaccin, dar și a modificării bruște de alimentație, acești factori fiind decizionali în dereglarea echilibrului sănătății, pe care oamenii l-au avut anterior acceptării acestor noi fenomene globale.

La nivel mondial, se poate observa că în ciuda numeroaselor studii și argumente aduse împotriva alimentației pe bază de insecte, marile companii stimulează diverse fabrici sau așa-zise ”ferme” de insecte să producă o cantitate uriașă a acestor viețuitoare, iar fabrica Aspire dorește să producă aproximativ nouă mii de tone metrice de greieri pe an, pentru consumul uman. Odată cu aceste producții și investiții de milioane de dolari, în diferite magazine online și nu numai, au apărut deja o varietate de produse obținute exclusiv din insecte, cum ar fi făina de greiere, pudră de greiere, greieri copți și multe altele. Dar situația nu rămâne la acest nivel, ci se agravează din ce în ce mai mult, deoarece există în prezent anumite produse, pe ambalajul cărora nu există atenționări cu privire la existența insectelor, iar eticheta trebuie studiată cu o atenție deosebită, astfel populația riscă să consume greieri sau alte tipuri de insecte, fără a cunoaște, și drept urmare fără a-și da acordul în vreun fel anume cu privire la această acțiune, mai ales pentru faptul că cei care sunt alergici la crustacee, sunt alergici, de asemenea, și la greieri, iar acest aspect este unul important, în ceea ce privește starea sănătății lor, deoarece se încadrează într-o categorie de risc.

Acest amplu proces de promovare și distribuire a insectelor către populație este susținut și dezvoltat în principal de Statele Unite ale Americii, dar mai cu seamă de Organizația Națiunilor Unite (ONU), care susține cu vehemență promovarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și de protejare excesivă a resurselor planetei, în pofida faptului că acestea sunt într-o foarte mare măsură regenerabile. Astfel, diferite companii și fabrici precum Aspire, vor fi susținute, promovate și sponsorizate în favoarea creșterii numărului de insecte, dar acestea se execută întocmai în defavoarea populației întregii planete, fapt deja observabil.

Pe fondul unor argumente aduse fermierilor, susținătorii alimentației bazate pe insecte propun acestora renunțarea la creșterea animalelor și angajarea în fabrici special amenajate pentru producția insectelor, invocând diferite motivații precum, discrepanța dintre efortul depus în procesul creșterii animalelor și lejeritatea producerii culturilor de greieri sau mai mult decât atât, s-a invocat motivul curățeniei, presupunându-se că fermierii doresc mai degrabă munca în fabrici, unde nu există noroi și alte tipuri de murdărie, în detrimentul creșterii propriilor animale și implicit a propriei surse de hrană, iar toate aceste argumente sunt construite numai pentru a convinge fermierii să renunțe la activitățile lor uzuale, în schimbul muncii în interiorul unor noi fabrici și ferme de insecte.

Cu toate că pseudospecialiștii susțin dezvoltarea unui număr tot mai mare de fabrici de insecte, s-a dovedit faptul că în astfel de centre, în fermele de insecte, bacteriile se înmulțesc cu o rapiditate uriașă, existând riscul de a se produce diferite focare în zonele în care aceste ”ferme” se află și își desfășoară activitatea. În urma unor studii efectuate de-a lungul timpului, în astfel de spații în care se cresc insecte, riscul este de peste 80% la fiecare dintre aceste fabrici, fapt ce arată din nou riscul la care populația lumii este expusă din pricina acestui fenomen de comercializare spre introducere în alimentație a insectelor.

În încheiere, se poate afirma faptul că o astfel de alimentație este una nefavorabilă dezvoltării și menținerii calității vieții umane, iar cercetătorii au nevoie de un timp îndelungat pentru a studia efectele pe care un anumit mod de alimentație le poate avea asupra organismului, cu preponderență alimentația pe bază de insecte, care după cele observate anterior, este una care poate pune în pericol starea de sănătate sau chiar viața oamenilor, din pricina multiplelor dezavantaje pe care așa-zisa alimentație le poate avea, precum activarea bruscă a sistemului imunitar prin declanșarea reacțiilor alergice sau, în cazuri extreme, chiar atrofierea organelor interne. Toate acestea pot fi cauzate de componentele regăsite în insecte, prin modul în care organismul uman acționează și reacționează, în lupta sa de a susține starea de echilibru la un nivel optim menținerii vieții și continuării armonioase a acestui proces biologic natural.