Cine a trădat! Iohannis și Aurescu au oferit Ucrainei dreptul de a naviga pe canalul Bâstroe
România este condusă de 33 de ani de politicieni de cea mai joasă speță, bandiți la drumul mare ce își vând țara pentru doi arginți. Ne aflăm în preajma unui scandal monstru cu Ucraina din cauza acestor fanarioți care conduc țara, indivizi ce s-au făcut preș în fața intereselor străine. Klaus Iohannis și Bogdan Aurescu au oferit Ucrainei dreptul de a naviga pe canalul Bâstroe în vara anului 2022. Bogdan Aurescu afirma că decizia a fost luată fiind vorba despre „o situaţie excepţională”, pentru sprijinirea Ucrainei.
Se vorbea despre exportul de cereale pentru țările din lumea a treia însă în realitate regimul Zelenski și mai marii de la Bruxelles s-au pus pe combinații așa că cerealeale ucrainene au invadat Europa. Azi fermierii români stau cu hambarele pline și conturile goale din cauza deciziilor luate de chelnerii Iohannis și Aurescu. Ucraina nu a scăpat de metehnele sale sovietice și ne arată asta în fiecare zi. Dragarea canalului Bâstroe este cel mai bun exemplu de nerespectare a tratatelor internaționale.
Ucraina este o Rusie mai mică dar bântuită fix de aceleași năravuri: nerespectarea legilor, o țară fără cuvânt, nici o legatură cu respectarea drepturilor minorităților naționale sau a tratatelor la care face parte. Nu trebuie uitate șicanele pe care le facea Kievul României în zona Brațului Chilia, reaua voință cu care Ucraina trata România, fapt elocvent și în aceste zile.
Ucraina nu are mare legatură cu UE și nici n-a avut vreodată. O țară plină de oligarhi, coruptă pâna în măduva oaselor, o țară cu reflexe sovietice, o societatea care niciodată n-a fost democratică și care nici astăzi nu-și respectă angajamentele sau măcar limitele bunului simț.
Și sub nici o formă nu trebuie uitată Ucraina de dinainte de 2014, Ucraina cea adevarată, Ucraina în hainele ei adevărate, nu în cele cernite de astăzi cu care cere ajutorul disperat al Vestului. Să nu uităm cu cine aveam de-a face: o Rusie mai mică dar periculoasă gata oricând să se întoarcă la mai vechile sale năravuri sovietice.
Cel mai mare act de trădare națională
TRATAT din 2 februarie 1997 cu privire la relatiile de buna vecinatate şi cooperare dintre România şi Ucraina
EMITENT ACT INTERNAŢIONAL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 157 din 16 iulie 1997
România şi Ucraina, denumite în continuare părţi contractante,convinse ca buna vecinatate, respectul reciproc şi colaborarea dintre cele doua state corespund intereselor fundamentale ale popoarelor lor,constiente de interesul strategic comun în consolidarea independentei, suveranităţii, integritatii teritoriale şi stabilitatii fiecareia dintre ele,salutand schimbările istorice pozitive din Europa şi animate de nazuinta comuna către o Europa unita – continent al pacii, securitatii şi cooperarii,calauzindu-se după scopurile şi principiile Cartei O.N.U. şi pornind de la primatul normelor general recunoscute ale dreptului international,reafirmandu-şi hotărârea de a îndeplini angajamentele continute în Actul final de la Helsinki, în Carta de la Paris pentru o noua Europa, precum şi în celelalte documente ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa,convinse ca respectarea drepturilor şi libertatilor fundamentale ale omului reprezinta o premisa importanţa pentru edificarea unei Europe noi, unita prin valorile comune ale democratiei, libertatii şi statului de drept,condamnand actele injuste ale regimurilor totalitare şi de dictatura militara, care în trecut au afectat în mod negativ relatiile dintre poporul român şi poporul ucrainean, şi convinse ca lichidarea mostenirii dureroase a trecutului se poate face doar prin dezvoltarea relatiilor prietenesti şi de cooperare dintre cele doua popoare, care nazuiesc spre edificarea unei Europe unite,considerand ca evaluarea obiectiva a trecutului va contribui la intarirea înţelegerii şi increderii reciproce dintre cele doua state şi popoare,convinse de necesitatea realizării de către ambele părţi contractante a unei politici active, orientata spre viitor, de buna înţelegere şi incredere, buna vecinatate şi parteneriat,având în vedere potentialul celor două tari şi posibilitatile lor pentru dezvoltarea colaborarii bilaterale reciproc avantajoase,au convenit asupra urmatoarelor:
Articolul 11. Părţile contractante îşi intemeiaza relatiile lor pe incredere şi respect reciproc, cooperare şi parteneriat.2. Părţile contractante vor respecta, în relatiile reciproce, ca şi în relatiile cu alte state, principiile Cartei Organizaţiei Natiunilor Unite şi ale Actului final de la Helsinki: egalitatea suverana, nerecurgerea la forta sau la amenintarea cu forta, inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritoriala a statelor, reglementarea pasnica a diferendelor, neamestecul în treburile interne, respectarea drepturilor omului, egalitatea în drepturi şi dreptul popoarelor de a dispune de ele insele, cooperarea dintre state şi indeplinirea cu buna-credinta a obligaţiilor asumate conform dreptului international.
Articolul 21. Părţile contractante, în concordanta cu principiile şi normele dreptului international şi cu principiile Actului final de la Helsinki, reafirma ca frontiera existenta între ele este inviolabila şi, de aceea, ele se vor abtine, acum şi în viitor, de la orice atentat împotriva acestei frontiere, precum şi de la orice cerere sau actiune indreptata spre acapararea şi uzurparea unei părţi sau a intregului teritoriu al celeilalte părţi contractante.2. Părţile contractante vor incheia un tratat separat privind regimul frontierei dintre cele doua state şi vor solutiona problema delimitarii platoului lor continental şi a zonelor economice exclusive în Marea Neagra, pe baza principiilor şi procedurilor convenite printr-un schimb de scrisori între ministrii afacerilor externe, efectuat o dată cu semnarea prezentului tratat. Înţelegerile convenite în acest schimb de scrisori vor intra în vigoare simultan cu intrarea în vigoare a acestui tratat.
Articolul 31. Părţile contractante reafirma că nu vor recurge în nici o imprejurare la amenintarea cu forta sau la folosirea forţei, fie indreptata împotriva integritatii teritoriale sau independentei politice a celeilalte părţi contractante, fie în orice alt mod incompatibil cu prevederile Cartei O.N.U. şi cu principiile Actului final de la Helsinki. Ele se vor abtine, de asemenea, de la sprijinirea unor asemenea acţiuni şi nu vor permite unei terţe părţi sa foloseasca teritoriul lor pentru desfăşurarea unor activităţi de acest fel împotriva celeilalte părţi contractante.2. Orice probleme şi diferende între părţile contractante vor fi solutionate exclusiv prin mijloace pasnice, în conformitate cu normele dreptului international.
Articolul 41. Părţile contractante, constiente de caracterul indivizibil al securitatii europene, vor colabora pentru edificarea unei Europe unite, constituita din state pasnice, democratice şi independente. În conformitate cu angajamentele lor internationale, ele vor contribui la promovarea unei politici de cooperare şi buna vecinatate, de consolidare a stabilitatii, pacii şi securitatii în regiunea lor şi pe continent.2. Părţile contractante vor colabora în scopul consolidării masurilor de crestere a increderii între state, pentru prevenirea şi solutionarea pasnica a conflictelor regionale.
Articolul 5 Părţile contractante îşi vor intari şi extinde cooperarea în cadrul organizaţiilor internationale, inclusiv cele regionale şi subregionale. Ele se vor sprijini reciproc în eforturile lor de integrare în structurile europene şi euroatlantice.
Articolul 61. În cazul aparitiei unei situaţii care, potrivit parerii uneia dintre părţile contractante, poate crea o amenintare pentru pacea şi securitatea internationala, părţile contractante vor proceda la consultari privind masurile de natura să contribuie la reducerea tensiunii şi la eliminarea respectivei situaţii.2. Părţile contractante vor organiza consultari regulate, la diferite niveluri, în problemele securitatii şi dezarmarii, care prezinta interes reciproc, şi se vor informa despre indeplinirea obligaţiilor asumate în baza documentelor internationale în acest domeniu, la care ambele au subscris.3. Părţile contractante vor realiza colaborarea în domeniul militar pe baza unor acorduri separate între organele lor de stat competente.
Articolul 71. Părţile contractante, pe baza bilaterala şi multilaterala, vor contribui activ la procesul de dezarmare în Europa, la reducerea în continuare a fortelor armate şi a armamentelor, până la niveluri corespunzătoare necesitatilor de aparare.2. Părţile contractante vor actiona împreună pentru menţinerea şi consolidarea regimului de neproliferare a armelor nucleare, pentru respectarea stricta a acestuia, precum şi pentru interzicerea producerii şi/sau folosirii armelor de distrugere în masa.
Articolul 8 Părţile contractante, potrivit prevederilor Convenţiei-cadru europene privind cooperarea transfrontaliera dintre comunitati sau autorităţi teritoriale, vor incuraja şi vor sprijini contactele directe şi colaborarea reciproc avantajoasă dintre unităţi administrativ-teritoriale din România şi Ucraina, indeosebi în zonele de frontieră. De asemenea, ele vor contribui la colaborarea dintre unităţi administrativ-teritoriale din cele doua state în cadrul euroregiunilor existente, precum şi al euroregiunilor „Prutul de Sus” şi „Dunarea de Jos”, nou-create, la care pot fi invitate sa participe şi unităţi administrativ-teritoriale din alte state interesate. Părţile contractante vor actiona pentru includerea acestei cooperari în cadrul activităţilor corespunzătoare ale instituţiilor europene.
Articolul 9 Părţile contractante vor extinde cooperarea dintre ele, precum şi cu alte state riverane la Dunăre şi la Marea Neagra, în toate domeniile de interes comun.
Articolul 101. Pentru a asigura dezvoltarea şi aprofundarea relatiilor bilaterale, precum şi pentru efectuarea unor schimburi de vederi referitoare la problemele internationale, părţile contractante vor favoriza contactele regulate dintre organele şi instituţiile lor centrale şi locale. În acest scop, anual, vor avea loc intalniri la nivel de şefi de stat sau de guvern sau intalniri ale ministrilor afacerilor externe, cu care ocazie va fi examinata şi indeplinirea prezentului tratat.2. Părţile contractante vor incuraja dezvoltarea în continuare a legaturilor interparlamentare.
Articolul 11 Părţile contractante vor sprijini largirea contactelor directe dintre cetatenii lor, precum şi dintre organizaţiile şi asociaţiile civice neguvernamentale din cele doua tari.
Articolul 121. Părţile contractante vor colabora, între ele şi în cadrul organizaţiilor şi conferintelor internationale, în vederea dezvoltării şi punerii în aplicare a standardelor internationale referitoare la promovarea şi protectia drepturilor omului şi a libertatilor fundamentale pentru toţi, inclusiv a drepturilor persoanelor aparţinând minoritatilor naţionale.2. Părţile contractante se vor consulta, ori de cate ori va fi nevoie, în scopul perfectionarii şi armonizării legislaţiei lor naţionale în acest domeniu, dezvoltării contactelor umane şi rezolvarii problemelor cu caracter umanitar de interes comun.
Articolul 131. În scopul protectiei identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minoritatii române din Ucraina şi a minoritatii ucrainene din România, părţile contractante vor aplica normele şi standardele internationale prin care sunt determinate drepturile persoanelor aparţinând minoritatilor naţionale şi anume acele norme şi standarde care sunt cuprinse în Convenţia-cadru a Consiliului Europei privind protectia minoritatilor naţionale, precum şi în: Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferintei asupra dimensiunii umane a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, din 29 iunie 1990, Declaratia Adunarii Generale a O.N.U. asupra drepturilor persoanelor aparţinând minoritatilor naţionale sau etnice, religioase şi lingvistice (Rezolutia nr. 47/135), din 18 decembrie 1992, şi Recomandarea nr. 1201 (1993) a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la un protocol aditional la Convenţia europeana a drepturilor omului, referitor la drepturile minoritatilor naţionale, cu înţelegerea ca aceasta recomandare nu se referă la drepturi colective şi nu obliga părţile contractante sa acorde persoanelor respective dreptul la un statut special de autonomie teritoriala bazata pe criterii etnice.
2. Minoritatea română din Ucraina cuprinde cetatenii ucraineni, indiferent de regiunile în care traiesc şi care, potrivit optiunii lor libere, apartin acestei minoritati în virtutea originii lor etnice, limbii, culturii sau religiei lor.Minoritatea ucraineana din România cuprinde cetatenii români, indiferent de regiunile în care traiesc şi care, potrivit optiunii lor libere, apartin acestei minoritati în virtutea originii lor etnice, limbii, culturii sau religiei lor.3. Părţile contractante se angajează sa adopte, dacă va fi necesar, măsuri adecvate în vederea promovarii, în toate domeniile vietii economice, sociale, politice şi culturale, a egalitatii depline şi reale între persoanele aparţinând minoritatilor naţionale şi cele aparţinând majorităţii populatiei. În aceasta privinta, ele vor tine seama în mod corespunzător de condiţiile concrete în care se afla persoanele aparţinând minoritatilor naţionale.
4.Părţile contractante reafirma ca persoanele la care se referă acest articol au, indeosebi, dreptul, exercitat în mod individual sau împreună cu alti membri ai grupului lor, la libera exprimare, la menţinerea şi dezvoltarea identităţii lor etnice, culturale, de limba şi religioase, dreptul de a-şi menţine şi dezvolta propria lor cultura, la adapost de orice incercare de asimilare împotriva vointei lor. Ele au dreptul să-şi exercite pe deplin şi efectiv drepturile omului şi libertatile fundamentale, fără nici o discriminare şi în condiţii de deplina egalitate în faţa legii. Persoanele aparţinând acestor minoritati au dreptul de a participa, în mod efectiv, la treburile publice, inclusiv prin reprezentanti aleşi potrivit legii, precum şi la viaţa culturala, sociala şi economica.5. Părţile contractante vor crea, pentru persoanele aparţinând minoritatii române din Ucraina şi pentru cele aparţinând minoritatii ucrainene din România, aceleasi condiţii pentru studierea limbii lor materne. Părţile contractante reafirma ca persoanele sus-menţionate au dreptul să fie instruite în limba lor materna, într-un numar necesar de scoli şi institutii de stat pentru invatamant şi specializare, situate ţinând seama de raspandirea geografica a minoritatilor respective. Ele au, de asemenea, dreptul de a folosi limba lor materna în raporturile cu autorităţile publice, în conformitate cu legislatia naţionala şi cu angajamentele internationale ale părţilor contractante.
Părţile contractante recunosc ca, în exercitarea dreptului la asociere, persoanele aparţinând acestor minoritati naţionale pot înfiinţa şi menţine, în conformitate cu legislatia interna, propriile organizaţii, asociaţii, precum şi institutii sau asezaminte de invatamant, culturale şi religioase.7. Părţile contractante vor respecta dreptul persoanelor aparţinând minoritatilor naţionale de a avea acces, în limba materna, la informatie şi la mijloace de comunicare în masa, precum şi de a schimba liber şi de a difuza informaţii. Ele nu vor crea obstacole, în ceea ce priveste înfiinţarea şi utilizarea de către aceste persoane, în cadrul legislaţiei interne a fiecarei părţi contractante, a propriilor mijloace de informare în masa. Persoanele la care se referă acest articol au dreptul de a menţine contacte între ele şi peste frontiere cu cetăţeni ai altor state şi de a participa la activităţile organizaţiilor neguvernamentale, atât la nivel naţional, cat şi international.8. Părţile contractante se vor abtine sa ia măsuri care, modificand proportiile populatiei din zone locuite de persoane aparţinând minoritatilor naţionale, urmaresc limitarea drepturilor şi libertatilor acestor persoane, care decurg din standardele şi normele internationale menţionate în paragraful 1 al prezentului articol.9. Orice persoană aparţinând unei minoritati naţionale, care considera ca drepturile protejate prin acest articol i-au fost incalcate, are dreptul sa adreseze o petitie autorităţilor de stat competente, folosind procedurile legale disponibile.10. Părţile contractante recunosc obligaţia persoanelor la care se referă acest articol de a fi loiale statului al cărui cetăţeni sunt, de a respecta legislatia naţionala, precum şi de a respecta drepturile celorlalte persoane, indeosebi ale acelora care apartin populatiei majoritare sau altor minoritati naţionale.11. Nici una dintre prevederile acestui articol nu va fi interpretata ca limitand sau negand drepturile omului, care sunt recunoscute în conformitate cu legile părţilor contractante sau cu acordurile incheiate între ele.
12. Nici una dintre prevederile acestui articol nu poate fi interpretata ca implicand vreun drept de a intreprinde vreo activitate sau de a comite vreo actiune contrara scopurilor şi principiilor Cartei O.N.U., altor obligaţii decurgând din dreptul international sau prevederilor Actului final de la Helsinki şi ale Cartei de la Paris pentru o noua Europa, inclusiv principiului integritatii teritoriale a statelor.13. Părţile contractante, în scopul de a coopera în urmarirea indeplinirii angajamentelor prevăzute în acest articol, vor crea o comisie mixta interguvernamentala, care va tine cel puţin o sesiune anuală.
Articolul 141. Părţile contractante vor crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea relatiilor lor economice şi comerciale bilaterale, reciproc avantajoase, şi vor perfectiona mecanismul acestora, în conformitate cu normele şi practica comerţului mondial. Ele îşi vor acorda reciproc clauza natiunii celei mai favorizate, în relatiile economice, în condiţiile prevăzute de acordul lor bilateral.2. Fiecare parte contractantă, în concordanta cu legislatia interna şi cu dreptul international, va crea condiţii favorabile pentru activităţile economice desfăşurate pe teritoriul ei de persoanele fizice şi juridice ale celeilalte părţi contractante, inclusiv pentru stimularea şi protejarea reciproca a inventiilor.
Articolul 15Părţile contractante vor crea condiţiile necesare pentru o colaborare eficienta în domeniul cercetarilor stiintifice fundamentale şi aplicate, al dezvoltării şi introducerii tehnologiilor avansate. Ele vor sprijini extinderea legaturilor directe între oamenii de stiinta, unitatile de cercetare, proiectare şi productie şi alte institutii din aceste domenii.
Articolul 161. Părţile contractante vor dezvolta colaborarea, în măsura posibilitatilor lor, în domeniul protectiei şi îmbunătăţirii stării mediului înconjurător, al lichidarii urmarilor accidentelor industriale şi ale calamitatilor naturale. Ele vor colabora în domeniul utilizarii rationale a resurselor naturale, al extinderii productiilor curate din punct de vedere ecologic, al infaptuirii unor măsuri eficiente pentru protectia şi refacerea naturii, în scopul ameliorarii securitatii ecologice a celor două tari.2. Părţile contractante vor intensifica cooperarea dintre ele, cu alte state şi organizaţii internationale, în scopul prevenirii, reducerii şi controlului poluarii apelor Dunarii şi ale Marii Negre.3. Părţile contractante se vor informa reciproc, fără intarziere, asupra producerii unui dezastru ecologic sau a unui accident industrial, care poate să aibă efecte transfrontaliere, şi asupra masurilor luate pentru lichidarea consecintelor acestora.4. Părţile contractante vor incheia un acord special privind cooperarea bilaterala în problemele protectiei mediului înconjurător.
Articolul 17Părţile contractante vor largi colaborarea în domeniul transporturilor, inclusiv asigurarea libertatii de tranzit pe teritoriile lor pentru persoane şi marfuri, în conformitate cu legislatia naţionala şi cu normele şi practica internationala. În acest scop, ele vor incheia acorduri corespunzătoare.
Articolul 18. Părţile contractante vor colabora în scopul armonizării politicilor şi programelor de dezvoltare a infrastructurilor naţionale, inclusiv a sistemelor energetice, precum şi a retelelor de transporturi şi de telecomunicatii.
Articolul 191. Părţile contractante vor dezvolta cooperarea în domeniile culturii, stiintei şi învăţământului.
2. Părţile contractante vor sprijini cunoasterea reciproca a valorilor culturale din cele doua tari de către cetatenii lor, vor sustine initiativele în acest sens pe linie de stat, civice şi individuale şi vor contribui la largirea schimburilor dintre uniuni de creatie, asociaţii, institutii de cultura, stiinta şi invatamant.
3. Părţile contractante vor dezvolta cooperarea, inclusiv pe bază de înţelegeri directe, dintre universitati şi alte institutii de invatamant, institutii şi centre de cercetare stiintifica din cele doua tari, şi vor sprijini schimburile reciproce de elevi, studenti, profesori şi cercetatori stiintifici.
4. Părţile contractante, în conformitate cu reglementarile lor interne, vor incuraja cooperarea şi schimburile directe dintre arhive, biblioteci şi muzee şi vor asigura accesul la sursele documentare existente în acestea, pentru cercetatori şi alti cetăţeni ai celeilalte părţi contractante.5. Părţile contractante vor incuraja studierea limbii române în Ucraina şi a limbii ucrainene în România şi vor crea, în acest scop, condiţii şi posibilitati adecvate, indeosebi prin sprijinirea pregatirii profesorilor şi a organizarii învăţământului
.
6. Părţile contractante vor incheia acorduri corespunzătoare privind recunoasterea reciproca a actelor de studii şi a diplomelor de absolvire a învăţământului liceal şi universitar, precum şi a titlurilor stiintifice şi academice.7. Părţile contractante, în scopul indeplinirii prevederilor acestui articol, vor incheia acorduri şi programe corespunzătoare.
Articolul 20 Părţile contractante vor colabora în scopul conservarii şi restaurarii monumentelor istorice, culturale şi a locurilor memoriale româneşti în Ucraina, respectiv ucrainene în România, şi al asigurarii accesului la acestea, în conformitate cu legislatia fiecarei părţi.
Articolul 21 Părţile contractante vor incuraja cooperarea în domeniul mijloacelor de comunicare în masa. Ele vor sprijini eforturile indreptate spre informarea reciproca şi obiectiva a cetatenilor celor două tari şi, în acest scop, vor incuraja schimbul şi difuzarea libera de informaţii referitoare la viaţa sociala, politica, economica, culturala şi stiintifica din tarile lor, în conformitate cu reglementarile lor interne şi cu angajamentele lor internationale.
Articolul 22 Părţile contractante vor dezvolta cooperarea în domeniul protectiei sănătăţii şi cercetării medicale, turismului şi sportului. Ele se vor preocupa de protectia şi asigurarile sociale pentru cetatenii lor, aflati pe teritoriul celeilalte părţi contractante şi, în acest scop, vor incheia acorduri corespunzătoare.
Articolul 23 Părţile contractante vor colabora în lupta împotriva criminalitatii, inclusiv împotriva crimei organizate, terorismului, pirateriei aeriene şi maritime, operaţiunilor financiare ilicite, traficului ilegal cu stupefiante, arme, substante explozive şi toxice, materiale nucleare şi radioactive, precum şi contrabandei, inclusiv cu bunuri şi valori culturale. Ele vor incheia, în acest scop, acorduri corespunzătoare şi vor promova acţiuni comune în cadrul colaborarii internationale în aceste domenii.
Articolul 241. Părţile contractante vor dezvolta relatiile consulare, precum şi colaborarea în domeniul asistentei juridice reciproce în cauze civile, familiale şi penale.2. Părţile contractante, în scopul crearii condiţiilor corespunzătoare pentru traficul de persoane şi marfuri peste frontiera de stat româno-ucraineana, vor colabora pentru perfectionarea procedurilor de trecere a frontierei şi de control vamal şi vor intreprinde măsuri în vederea deschiderii de noi puncte de trecere a frontierei şi pentru dezvoltarea celor existente. În acest scop, ele vor incheia acorduri corespunzătoare.
Articolul 25 Părţile contractante vor incheia, în baza prezentului tratat, acorduri separate în domenii de interes reciproc.
Articolul 26 Prezentul tratat nu este indreptat împotriva vreunui stat tert şi nu aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor părţilor contractante care decurg din tratatele bilaterale şi multilaterale incheiate de fiecare dintre ele cu alte state şi organizaţii internationale.
Articolul 27 Prezentul tratat se incheie pe termen de 10 ani. Valabilitatea lui se prelungeste automat pe noi perioade de cate 5 ani, dacă nici una dintre părţile contractante nu va incunostinta în scris cealalta parte contractantă despre intentia sa de a-l denunta, cu cel puţin un an inaintea expirarii perioadei de valabilitate respective.
Articolul 28 Prezentul tratat va fi supus ratificarii conform procedurilor prevăzute de legislatia fiecarei părţi contractante şi va intra în vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare.
Articolul 29 Prezentul tratat va fi înregistrat la Secretariatul O.N.U., în conformitate cu art. 102 din Carta Organizaţiei Natiunilor Unite.Incheiat la Constanta la 2 iunie 1997, în doua exemplare originale, fiecare în limbile română şi ucraineana, ambele texte fiind autentice.
Pentru România,EMIL CONSTANTINESCU
Pentru Ucraina,LEONID KUCIMA