Ce spune Vladimir Putin despre un „armistițiu olimpic”. Condițiile Rusiei pentru un acord de pace

Vladimir Putin nu este dispus să încheie un armistițiu în Ucraina pe durata Jocurilor Olimpice de la Paris. În schimb, liderul de la Kremlin ar fi dispus să se așeze la masa negocierilor pentru relua acordul de pace de la Istanbul din perioada martie-aprilie 2022.

Vladimir Putin exclude un armistițiu pe durata Jocurilor Olimpice

La finalul vizitei de două zile din China, Vladimir Putin a declarat că a fost „păcălit” de statele occidentale atunci când a retras trupele din nordul Ucrainei în schimbul promisiunii că Aliații vor semna acordul de la Istanbul.

Emmanuel Macron și Xi Jinping sunt autorii propunerii de a încheia un armistițiu pe durata Jocurilor Olimpice de la Paris. În acest sens, președintele francez a purtat negocieri și cu Volodimir Zelenski. Macron a apreciat că încheierea unui acord pentru încetarea temporară a focului ar reprezenta un preambul pentru un eventual tratat de pace.

Întrebat de jurnaliști ce părere are despre armistițiul propus de „prietenul” său Xi, președintele Vladimir Putin a invocat argumente istorice. Cu referire la Grecia antică, liderul de la Kremlin a precizat că „aceste principii olimpice, inclusiv cele ale armistiţiului olimpic, sunt foarte juste (…), dar puţine ţări le-au respectat pe parcursul istoriei, cu excepţia Greciei antice”.

Rusia, dispusă să reia negocierile de pace

Cu toate acestea, cel mai longeviv președinte din istoria post-sovietică agreează ideea unor negocieri de pace bazate pe acordul din primăvara anului 2022. În acest sens, Vladimir Putin condiționează statele occidentale să aibă în vedere contextul actual. Un context în care Federația Rusă a ocupat aproximativ o cincime din teritoriul statului vecin.

„Desigur, trebuie să plecăm de la realitatea care se conturează pe teren. Fără discuţii. Rusia nu a refuzat niciodată să negocieze. Politicienii ucraineni s-au retras din procesul de negociere” a declarat Vladimir Putin.

În privința negocierilor de pace eșuate în 2022, liderul rus a explicat în ce a constat propunerea statelor occidentali. Aliații Ucrainei au cerut la vremea respectivă ca Vladimir Putin să-și retragă trupele de la „porțile” Kievului, pe motiv că:

„Niciun document nu poate fi semnat dacă partea adversă îţi pune un pistol la tâmplă. A doua zi (ucrainenii) au aruncat la gunoi acordurile noastre şi au spus: Ei bine, acum vom lupta până la capăt” (…) şi manipulatorii lor occidentali au adoptat poziţia cunoscută lumii întregi: Rusia trebuie înfrântă pe câmpul de luptă, trebuie să sufere o înfrângere strategică”, a adăugat Vladimir Putin

Condițiile Moscovei din 2022

Reamintim că, pentru a pune capăt conflictului, Rusia lui Vladimir Putin a condiționat regimul de la Kiev să nu depună demersurile necesare pentru a obține statului de stat membru NATO. Liderii ucraineni, în frunte cu Volodimir Zelenski au pus sub semnul întrebării cuvântul dat de administrația rusă. Mai ales că pentru finalizarea acestui demers Ucraina trebuie să modifice legea fundamentală a țării.

Boris Johnson, premier la vremea aceea, i-a sfătuit pe ucraineni să nu dea curs unei astfel de solicitări. Să lupte până la capăt. Motiv pentru care Rusia a lansat o serie de afirmații peiorative la adresa Occidentului. Pe care l-a acuzat a intervenit pentru a-l întoarce pe Volodimir Zelenski de la masa negocierilor.

Vladimir Putin nu a fost invitat la conferința din Elveția

În momentul de față Ucraina depune eforturi semnificative să atragă sprijin internațional. În acest sens, liderul ucrainean participă la toate reuniunile unde Rusia a fost interzisă. Următoare astfel de reuniune a fost programată în luna iunie an curent în Elveția.

Chestionat despre conferința din Elveția, Vladimir Putin a replicat că obiectivul statelor participante constă în formularea unui ultimatum la adresa Federației Ruse. Deși nu a fost invitat, Vladimir Putin a subliniat că Rusia nu va participa nici dacă va primi o invitație pe ultima sută de metri.

Mai mult, președintele rus a spus că Elveția și-a pierdut statutul de țară neutră în momentul în care a decis să se ralieze sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei.