Ce motive duc la sărăcie, un nivel redus de educație și starea precară de sănătate în România?

Sărăcia atinge 6 milioane de români, aproape 30% din populație are cel mult educație gimnazială. Potrivit statisticilor, femeile sunt expuse unor riscuri mai mari decât bărbații în ceea ce privește bolile și sărăcia.

16% dintre gospodăriile din România nu-și pot achita mereu cheltuielile curente, potrivit Institutului Național de Statistică. Dintre acestea, aproape 80% au datorii curente la întreținere, iar 75% la energie electrică. Doar 7% dintre cei care au avut o situație precară anul trecut au înregistrat restanțe la plata creditelor către bănci.

Gospodăriile care înregistrează datorii sunt în general formate din femei singure care cresc cel puțin un copil (21%) sau din familii care au trei sau mai mulți copii minori în întreținere (33%). Acolo unde capul familiei are peste 65 de ani, achitarea cheltuielilor curente este mai dificilă, iar în cazul pensionarilor singuri, totul e și mai complicat.

Potrivit Institutului Național de Statistică, cel mai bine se descurcă cei care locuiesc în Nord-Vestul țării, iar cel mai greu cei din regiunea Sud-Est. La țară, sub 70% dintre locuințe au baie și WC în locuință. Per total, aproape 50% din gospodării au mașină, peste 97% au telefon, 92% au mașină de spălat, aproape toate au televizor, dar sub 60% au computer.

Ancheta privind calitatea vieții făcută de Institutul Național de Statistică scoate în evidență că aproape 58% din populația de peste 16 ani a României are studii medii, adică profesionale, liceale, postliceale sau tehnice, 27% s-au oprit la ciclul primar sau gimnazial și doar 14% au studii superioare. În regiunea Bucureşti-Ilfov, ponderea populaţiei cu pregătire superioară este de 35,1%, aproape de două ori şi jumătate mai mare față de valoarea medie la nivel național (14,4%).

Regiunea București-Ilfov este urmată la mare distanță de regiunile Centru, Vest, Sud-Vest Oltenia şi Nord-Vest (cu ponderi cuprinse între 13,1% și 13,5%). La polul opus se află regiunile Sud-Est, Sud Muntenia ṣi Nord-Est, care au cele mai mici ponderi ale populaţiei care a terminat facultatea (de 8,4%, 10,1% ṣi respectiv 10,6%), dar cu cele mai mari ponderi ale persoanelor cu pregătire primară (de 9,9%, 6,9% ṣi respectiv 7,2%).

În regiunile de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, Vest şi Sud-Muntenia se înregistrează ponderile cele mai mari ale persoanelor care au absolvit liceul din populaţia acestor regiuni (37,2%, 35,3% ṣi respectiv 34,0%).

În ce privește starea de sănătate, la toate vârstele femeile invocă mai mult decât bărbații anumite inconveniente, în același timp, ancheta scoate la iveală o corelație mare între nivelul de educație și starea de sănătate. Cu cât oamenii au mai multă școală, cu atât sunt mai sănătoși.

Astfel, în cazul populației de peste 16 ani, dintre cei care au terminat gimnaziul sau o școală profesională, 65% spun că au o stare de sănătate bună, 77% dintre absolvenții de liceu, 86% dintre cei cu studii postliceale și 87,5% dintre cei cu studii superioare consideră că au o stare de sănătate foarte bună. În mediul rural, oamenii au mai multe probleme de sănătate decât în mediul urban. În ultimul an, 30,6% din populația de peste 16 ani declară că activitatea zilnică obișnuită le-a fost limitată de o problemă de sănătate pe o perioadă de cel puţin 6 luni.

Unul din cinci români suferă de o boală cronică sau de o problemă de sănătate de lungă durată, de 6 luni sau mai mult. Față de anul precedent, ponderea a crescut cu 1,2 puncte procentuale (21,0% în anul 2023, respectiv 19,8% în 2022). Patru din cinci români nu și-au permis anul trecut o consultație la stomatolog, pentru că e prea scumpă, iar asigurările nu acoperă costurile.

Conform Institutului Național de Statistică, concentrarea activităților economice are loc mai ales în următoarele trei ramuri: industria prelucrătoare, unde lucrează aproape 20% din populație, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, unde sunt 16%, agricultura, silvicultura și pescuitul cu 15%. Peste 10% sunt angajați în construcții.

Femeile lucrează într-o proporție mult mai mare decât bărbații în sănătate și asistență socială (79%), învățământ (78%), hoteluri și restaurante (76%). Bărbații, în schimb, sunt concentrați în domeniile construcției (95%), transporturi (92%), energie (82%), industria extractivă (75%).

În administrația publică și în zona înalților demnitari, 65% sunt bărbați și doar 35% femei; la rubrica specialiști în diverse domenii de activitate, 58,4% sunt femei și doar 41,6% sunt bărbați; la categoria funcționari administrativi, 61,8% sunt femei și numai 38,2% bărbați; în servicii, femeile reprezintă 70%, iar bărbații 30%; în agricultură, silvicultură, pescuit, 62% sunt bărbați, 38% femei.

Un român din cinci a fost afectat în 2023 de „deprivare materială și socială severă”, și dacă nu s-ar plăti pensii și s-ar întrerupe ajutoarele sociale, jumătate din populație ar cădea sub pragul de sărăcie. Oricum rata riscului de sărăcie atinge circa 6 milioane de români.

Cuvântul sărăcie apare de două ori în programul de guvernare girat de liderul PSD Marcel Ciolacu, dar promisiunile de refacere a calității vieții sunt mult mai multe. Baza lor e creșterea pensiilor și salariilor, care s-au și mărit, dar odată cu ele a crescut și inflația, fiindcă această mărirea nu era legată de creșterea economică, așa că în buzunarul oamenilor nu a rămas mare lucru.

Pe scurt, românii sunt săraci și bolnavi. Femeile sunt mai sărace și mai bolnave decât bărbații, iar ancheta Institutului Național de Statistică arată că, deși sunt mai calificate, sunt mult mai puțin influente decât bărbații, ocupă mai puține locuri în conducerea statului și a instituțiilor importante, dar muncesc mai mult, inclusiv în gospodărie.