CCR a respins, ca neîntemeiată, sesizarea partidului Forţa Dreptei şi USR referitoare la legea privind statutul asistentului judecătorului / Actul normativ este constituţional

Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată, cu majoritate de voturi, sesizarea făcută de mai mulţi parlamentari ai partidului Forţa Dreptei şi USR pe legea privind statutul asistentului judecătorului. La finalul lunii iunie, cele două formaţiuni au sesizat acest act normativ care instituie poziţia de asistent al judecătorului. Astfel, legea respectivă este constituţională.

„În esenţă, Curtea a reţinut că rolul asistentului judecătorului este acela de a-l sprijini pe judecător în realizarea competenţelor sale şi nu de a-l înlocui pe acesta. Astfel, indiferent de sarcinile atribuite, asistentul lucrează sub îndrumarea judecătorului, fiind supervizat de către acesta, judecătorului revenindu-i responsabilitatea deplină în luarea deciziei. Prin urmare, Curtea a constatat că legea criticată respectă întru totul exigenţele constituţionale ce decurg din dispoziţiile art. 1 alin .(3)-(5), ale art.21, ale art. 124 şi art. 126 din Legea fundamentală, raportat şi la prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”, arată comunicatul de presă al CCR.

Propunerea legislativă adoptată de Parlament introduce în mecanismul de înfăptuire a justiţiei o poziţie asimilată în mod impropriu statului de magistrat, care nu este prevăzută de Constituţie, dar care are influenţă asupra hotărârilor pe care judecătorul ar urma să le adopte, precizau reprezentanţii partidului Forţa Dreptei, într-un comunicat de presă din 29 iunie.

Conform sursei citate, statutul asistentului judecătorului este unul definit în termeni vagi, ambigui şi interpretabili atât în ceea ce priveşte atribuţiile acestuia, dar şi în raport cu regimul incompatibilităţilor şi conflictelor de interese.

Totodată, este neclară limita până la care judecătorul poate delega din sarcinile sale către asistent în ceea ce priveşte redactarea proiectelor hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile în care atributul exclusiv al deciziei trebuie să aparţină judecătorului sau completului de judecată, mai transmite sursa menţionată.

„Astfel, legea criticată este contrară dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Constituţie deoarece încalcă principiul securităţii juridice, ca urmare a lipsei de claritate şi previzibilitate a normei, principiu ce constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept, dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. De asemenea, încalcă principiul liberului acces la justiţie, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi principiul înfăptuirii justiţiei prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, de către judecători independenţi, care se supun numai legii”, mai indică documentul de presă al formaţiunii.

Pe 26 iunie, Senatul a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul privind statutul asistentului judecătorului, iar legea merge la promulgare. Ministrul Justiţiei Alina Gorghiu a afirmat atunci că aceasta este o legislaţie aşteptată de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi un act normativ care îi va ajuta pe judecători în activitatea lor.