Cătălina Poiană, prorector al UMF Carol Davila din București: 1 din 2 copii va fi supraponderal sau obez către anul 2035. Educația pentru sănătate trebuie să reprezinte o prioritate și pledăm pentru introducerea cât mai rapidă a acestor ore în școală

„Pentru populaţia românească, prevalenţa copiilor cu suprapondere şi cu obezitate către anul 2035 va fi aproape la 50% din populaţia infantilă, deci 1 din 2 copii va fi supraponderal sau obez”, a declarat Cătălina Poiană, prorector al Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București, după cum a transmis TVR Craiova. Aceasta a mai spus că „Educația pentru sănătate trebuie să reprezinte o prioritate și pledăm pentru introducerea cât mai rapidă a acestor ore de educație pentru sănătate în școală”.

„Dacă privim către copii, cifrele sunt şi mai îngrijorătoare. Pentru populaţia românească, prevalenţa copiilor cu suprapondere şi cu obezitate către anul 2035 va fi aproape la 50% din populaţia infantilă, deci 1 din 2 copii va fi supraponderal sau obez. Şi poate cel mai alarmant lucru este că, încă din copilărie, obezitatea începe să vină cu nişte complicaţii, respectiv cu modificări ale profilului lipidic de tip aterogen, cu modificări ale homeostatului glicemic şi cu valori crescute ale tensiunii arteriale care pot fi toate atribuibile unui indice de masă corporală crescut”, a precizat Cătălina Poiană.

Prorectorul UMF Carol Davila din București a vorbit și despre importanța orelor de educație pentru sănătate în școli: „Copiii pot fi vectorii transmiterii chiar către familie, către părinți și mai ales către bunici”:

„Educația pentru sănătate trebuie să reprezinte o prioritate și pledăm pentru introducerea cât mai rapidă a acestor ore de educație pentru sănătate în școală, pentru că ei, copiii, pot fi vectorii transmiterii chiar către familie, către părinți și mai ales către bunici. De cele mai multe ori, la problema obezității trebuie să ne luptăm nu doar cu părinții, ci și cu bunicii (…)”, a completat cadrul didactic.

Informații de context

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede ca elevii să învețe în trunchiul comun elemente de educație rutieră, de alimentație, de educație civică, sănătate și altele.

Art. 88 – „(10) Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru disciplinele de studiu și modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar au în vedere, în mod obligatoriu, includerea următoarelor teme: educație pentru mediu și schimbări climatice, educație pentru sănătate, noțiuni pentru acordarea primului ajutor, educație financiară, educație juridică, educație antreprenorială, educație tehnologică, educație rutieră, educație civică, istorie și civilizație locală, educație interculturală, educație pentru cetățenie democratică, egalitate de șanse, etică, gândire critică, oratorie și dezvoltare personală, educație pentru cetățenie europeană, securitate cibernetică, educație pentru alimentație sănătoasă.”

În iunie 2022, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, l-a provocat de Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, pentru declanșarea unei acțiuni „de sprijin la nivel național pentru introducerea educație pentru sănătate în școli cât mai repede”, iar aceste ore să fie ținute de cadre didactice care „sunt instruite în acest scop”. Declarațiile au făcute la Forumul Național al Copiilor organizat de Salvați Copiii România.

Alexandru Rafila a spus că orele de educație pentru sănătate ar putea să fie susținute de către profesorii de biologie sau de diriginți: „Până la urmă, trebuie să fie o chestiune care nu trebuie impusă, ei trebuie să dorească să fac acest lucru și trebuie să aibă har, dacă se poate spune așa, ca să poată să vă transmită cunoștințele de care aveți nevoie”.

„Nu militez pentru un exces de ore de educație pentru sănătate, dar în mod evident ele trebuie să existe începând cu ciclul primar și cu ce module adaptate fiecărui grup de elevi în funcție de vârstă”, a precizat ministrul Sănătății.

În martie 2023, Alexandru Rafila a spus că disciplina ”Educație pentru sănătate” trebuie să fie predată obligatoriu în școli, cu un conținut adecvat vârstei: ”Până nu o să introducem ca disciplină obligatorie Educaţia pentru sănătate în şcoli, nu o să progresăm în foarte multe domenii, inclusiv în cel al sarcinilor nedorite.”