Cât de grav poate fi afectată Delta Dunării de lucrările de pe Bâstroe. Ce spune un expert român

Ștefan Petrea, expert în modelare matematică și specialist în acvacultură la Universitatea din Galați, crede că dragarea canalului Bâstroe va scădea debitele pe canalele Sulina și Sfântu Gheorghe, dar poate afecta și ecosistemul acvatic din Delta Dunării.

Lucrările pe care ucrainenii le numesc „de întreținere” la canalul Bâstroe pot avea consecințe grave pentru fauna acvatică și flora din Delta Dunării. Ștefan Petrea, șef de lucrări doctor la Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor din Galați, departamentul de Știința Alimentelor, Ingineria Alimentelor, Biotehnologii și Acvacultură, a vorbit pentru „Adevărul” despre dezastrul ecologic care ar lovi Delta Dunării, coform Adevarul.

Acesta este și expert în modelare matematică în cadrul infrastructurii de cercetare REXDAN din cadrul Universității „Dunărea de Jos”. Există mai multe ipoteze de lucru. Dacă ucrainenii au efectuat doar lucrări de întreținere, dragând doar 3,5 metri din aluviunile de pe canalul Bâstroe, atunci nu există motive de îngrijorare.

Dacă în schimb aluviunile au fost dragate până la adâncimea de 6,5 metri sau chiar 7 metri, situația se schimbă dramatic. Debitele de apă pe canalele Sfântu Gheorghe și Sulina ar scădea considerabil.

„Dragarea este o acțiune normală în anumite ecosisteme, numai că operațiunea trebuie făcută doar după efectuarea unui studiu de fezabilitate și a unui studiu de impact, iar acestea nu știu în ce măsură s-au realizat”, explică Ștefan Petrea.

Specialistul spune că adevărata problemă este nivelul apei. Dacă diametrul canalului Bîstroie este mărit, acesta va prelua mai mult din debitul Dunării, iar consecința este scăderea debitelor pe canalele Sulina și Sfântu Gheorghe.

Ecosisteme în pericol

Cele mai grave efecte ar fi în Delta Dunării. România a efectuat în ultimii ani lucrări de decolmatare a numeroase canale din Deltă pentru a permite ca o cantitate mai mare de apă să ajungă în ecosisteme periclitate, astfel încât flora și fauna să supraviețuiască și să se dezvolte.

„Vorbim, de pildă, de fenomenul de eutrofizare sau de faptul că aceste ecosisteme rămâneau pe uscat din cauza lipsei apei. Problema se rezolvase prin aceste canale, dar acum, crescând nivelul apei pe canalul Bîstroie, în aceste canale va ajunge mai puțină apă din Dunăre, chiar dacă ele au fost redimensionate prin decolmatare și astfel aceste ecosisteme sunt în pericol”, susține Ștefan Petrea.

Zonele temporar inundate

Primăvara, când nivelul apei din Dunăre este mare, pe fondul topirii zăpezii și al precipitațiilor, apar ceea ceea ce specialiștii numesc suprafețe temporar inundate. În aceste zone, apa are între 30 și 50 de centimetri și permite vegetației să se dezvolte.

„Aceste suprafețe sunt extraordinare pentru reproducerea ciprinidelor. Sunt specii semimigratoare, cum este, de pildă, crapul. Reducerea debitului de apă are drept consecință dispariția zonelor temporar inundate și odată cu asta se va reduce simțitor și capacitatea de reproducere a ciprinidelor”, spune Ștefan Petrea.

Și alte specii, cum ar fi sturionul sau scrumbia, pot fi afectate de scăderea nivelul apei. Migrația acestor pești este influențată de viteza și transparența apei, iar aceasta ar putea fi perturbată în zona brațului Sfântu Gheorghe.

La acel moment este doar o ipoteză, însă urmează ca în perioada următoare să fie efectuate mai studii pentru a se stabili cu exactitate care este impactul scăderii nivelului apei asupra acestor specii.

Poluanții, din nou în apă

Nu în ultimul rând, aluviunile dragate din canalul Bâstroe conțin numeroși poluanți, care acum ar ajunge din nou în apă și ar putea afecta peștii și flora acvatică.

„Sedimentele respective au acumulat cantități însemnate de poluanți de-a lungul timpului. Când aceste aluviuni sunt dragate pentru creșterea canalului navigabil, are loc o resuspensie a acestora în apă. Poluanții, cum sunt și metalele grele, devin biodisponibile și pentru perioade scurte de timp, până când se decantează din nou, vom avea concentrații destul de mari ale acestora în apă”, explică Ștefan Petrea.

Specialistul consideră că statul român trebuie să efectueze un studiu care să stabilească impactul exact al lucrărilor de dragare de pe canalul Bâstroe asupra ecosistemului acvatic.

În măsura în care acesta ar fi afectat, trebuie efectuate lucrări hitrotehnice pentru reducerea debitului de pe canalul Bâstroe, astfel încât nivelul apei pe canalele Sulina și Sfântu Gheorghe, dar și cel din Delta Dunării să revină la cel de dinaintea lucrărilor de dragare.