Bucureștenii trăiesc cu 4 ani mai puțin din cauza poluării și a lipsei de spații verzi

Peste 21.000 de decese din România au fost asociate cu poluarea, în fiecare an, iar camerele de gardă ale spitalelor se aglomerează de cazuri de astm bronșic și chiar cancer pulmonar în perioadele în care se înroșesc senzorii de măsurare a calității aerului. Studii din toată lumea, inclusiv unul al Institutului Național de Sănătate Publică din România, au stabilit o legătură strânsă între poluare și dezastrul pe care aceasta îl provoacă fiecărui organ din corpul uman.

În cele mai multe orașe din România, inclusiv București, poluarea aerului depășește de aproape trei sau patru ori limitele considerate sigure de Organizația Mondială a Sănătății. Anul trecut, în București au fost 115 depășiri ale limitelor de poluare permise de lege pentru particulele în suspensie PM10, potrivit statisticilor cumstam.ro. Spre comparație, în județul vecin Dâmbovița au fost cinci.

În 2013, Ella Kissi-Debrah, în vârstă de 9 ani, din Londra, a murit după o criză acută de astm. În ultimii trei ani de viață, a stat mai mult prin spitale decât acasă. Tușea atât de tare, încât leșina din cauza lipsei de oxigen. Într-un astfel de episod, a fost resuscitată de un vecin, iar în altul, a fost pusă în comă indusă, din care s-a trezit trei zile mai târziu. Pe certificat, cauza oficială a decesului Ellei a fost trecută insuficiență respiratorie acută. În 2020, după ani de investigații, un nou raport medical a făcut-o pe Ella prima persoană din lume care a murit, oficial precizat în acte, din cauza poluării aerului.

Medicul care a stabilit asta a spus că Ella a fost expusă la poluanți aflați peste limita considerată sigură de Organizația Mondială a Sănătății și nu are „nicio reținere” în a afirma că asta a contribuit la dezvoltarea unei forme severe de astm care i-a adus, în final, moartea. Și INSP a stabilit o legătură clară între poluare și mortalitatea prematură. Decizia din cazul Ellei, una fără precedent, și presiunile puse de mama sa au convins autoritățile britanice să lucreze la o lege care stabilește limite mai mici pentru poluanți, măsuri mai aspre pentru reducerea poluării și mai multe campanii de informare pe această temă.

Peste 11.500 de oameni mor în fiecare zi din cauza expunerii la o calitate foarte proastă a aerului, conform OMS. În România, peste 21.000 de morți ar putea fi prevenite în fiecare an. O cercetare citată de The Guardian arată că particulele toxice din aer afectează fiecare organ și fiecare celulă din corpul uman, din cap până-n picioare. Poluarea crește riscul avortului, al bolilor de inimă și al celor respiratorii, provoacă diverse forme de cancer și contribuie la afecțiuni ale pielii, incluzând cancere și acnee.

În ciuda acestor asocieri clare între problemele medicale, decesele premature și calitatea aerului, Ella a rămas singura persoană din lume care are drept cauză oficială a morții expunerea la aer poluat. Și în România, Institutul Național de Sănătate Publică leagă explicit nivelul ridicat de poluare de numărul tot mai mare de boli care afectează bucureștenii, precum infecțiile respiratorii, infarct, accidentele vasculare, potrivit unui raport al Institutului.

Documentul arată că bucureștenii ar putea trăi cu patru ani mai mult dacă poluarea ar fi redusă. Din septembrie anul acesta, o directivă europeană nou adoptată permite persoanelor care suferă de afecțiuni respiratorii să dea în judecată administrațiile publice în cazul în care există dovezi că poluarea a contribuit la apariția afecțiunii sau la acutizarea ei. Aproape toți europenii respiră aer toxic Mai bine de jumătate din populația lumii trăiește și muncește în mediul urban, iar specialiștii estimează că până în 2050, 7 din 10 oameni vor locui în oraș. O hartă interactivă publicată de The Guardian arată că în cele mai multe orașe din România, inclusiv Bucureștiul, poluarea aerului depășește de aproape trei sau patru ori limitele considerate sigure de OMS. Aproape toți europenii respiră aer toxic, o problemă catalogată de epidemiologi drept „o criză gravă de sănătate publică”.

Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa și a ajuns de mai multe ori să dea socoteală în fața Comisiei Europene pentru depășirea cantității de PM10 și PM2,5 din aer și pentru că autoritățile nu sunt capabile să monitorizeze calitatea lui. PM – particule în suspensie sau particule matter – sunt un amestec de particule foarte mici de poluanți care variază în funcție de dimensiune, compoziție și sursă. Unele sunt cele produse de traficul rutier, spre exemplu, și includ emisii de carbon, bucăți de metal și cauciuc și praf. Altele provin din construcții, din polen sau din sol.

Cele mai periculoase sunt particulele foarte mici, PM10 și PM2,5. Particulele mari sunt, de regulă, filtrate în nas și gât și nu provoacă probleme. Dar cele de 10 și 2,5 microni se strecoară prin acest filtru în căile respiratorii și apoi adânc în plămâni, provocând o infecție respiratorie, ori ajung mai departe, în sânge, la alte organe, pregătind terenul pentru dezvoltarea unor celule canceroase.

În București, cu fiecare respirație riscăm să facem cancer Copiii sunt cei mai predispuși la afecțiuni respiratorii, pentru că respiră mai mult aer decât un adult, deci sunt mai expuși la particulele poluante. „Fiecare respirație, atunci când este realizată cu un aer poluat, poate să favorizeze apariția unor boli extrem de severe”, spune medicul pneumolog Beatrice Mahler, managera Institutului „Marius Nasta” din București, într-o discuție cu Libertatea.

În jur de 1.000 de cazuri de cancer pulmonar au fost depistate la „Marius Nasta” de la începutul anului până acum. Cam tot 1.000 și anul trecut, în aceeași perioadă. Cifrele sunt comparative, dar foarte mari oricum. Mai ales că de cele mai multe ori, pacienții ajung acolo în stadiu tardiv, afirmă Mahler. „De aceea este recomandat să spălăm foarte bine mucoasa nazală la finalul zilei, pentru că o serie de particule de praf și de poluanți sunt depozitate la nivelul nasului. Dacă sunt foarte mici sau respirăm pe gură, aceste particule ajung în căile respiratorii”, mai explică medicul.

Asta ar fi cea mai banală și la îndemână soluție de prevenție. Ajută și masca de protecție, și un purificator de aer în cameră. Mahler recomandă oamenilor să-și facă periodic analize, iar fumătorii și cei care au avut în familie cazuri cu cancer pulmonar să-și facă un screening.

„Avem și mult prea multe mașini, cred că asta e o altă problemă. Pare să fie un oraș care e dominat de mașini”, e de părere cercetătorul Bogdan Antonescu, expert în fenomenele meteorologice extreme, referindu-se la Capitală. Nu e problemă că avem mașini, ci că le folosim Bucureștiul este al șaptelea cel mai aglomerat oraș al lumii din punctul de vedere al traficului, conform indexului TomTom, cu 277 de ore pierdute anual la coadă la semafor.

Orășenii și-au tot cumpărat mașini în ultimul deceniu: în București, numărul lor a crescut cu peste 320.000. În Ilfov, județ strâns legat de Capitală, aproape s-a triplat, potrivit Hotnews. Raportat la întreaga populație din regiunea București-Ilfov, înseamnă aproape o mașină de persoană. Tudor Măcicășan, expert în mobilitate urbană, spunea pentru Hotnews că nu existența mașinilor este problema, ci faptul că oamenii le folosesc, în lipsa unui transport public de calitate.

„O mașină într-o gospodărie are un rol destul de greu de înlocuit într-o vacanță cu familia, cu copiii, la cumpărăturile săptămânale. Dacă fiecare gospodărie ar avea doar o mașină și ar folosi-o doar la asta, de fapt noi am avea un oraș fără mașini”, a explicat Măcicășan. Transportul și traficul reprezintă una dintre principalele surse de poluare. În orele de vârf, aerul din intersecții este atât de îmbâcsit de noxele emise de mașini, încât abia poți respira. În medie, global, traficul contribuie cu aproape 30% la contaminarea aerului. Coloane de mașini formate în centrul Capitalei pe bulevardele principale, în Bucuresti, 12 septembrie 2023.

Emisiile de particule în atmosferă în București sunt, în anumite momente ale zilei, de patru-cinci ori peste nivelul maxim legal, potrivit graficelor Airly. Anul trecut, în București au fost 115 depășiri ale limitelor de poluare permise de lege, numai pentru particulele în suspensie PM10, arată statisticile cumstam.ro. Multe dintre depășirile limitelor de poluanți au avut loc în zonele școlilor și grădinițelor, după cum au măsurat senzorii Aerlive.

Primăria Capitalei a lansat recent propria platformă online infoaer prin care bucureștenii pot consulta date înregistrate de cei 44 de senzori pentru monitorizarea calității aerului, proaspăt montați în apropierea unor școli și spitale. Însă aceștia nu sunt omologați, deci pot fi folosiți numai pentru a avertiza populația asupra calității aerului.

Stațiile statului care ar trebui să măsoare aerul, dar nu funcționează Ministerul Mediului, pe de altă parte, are instalate 181 de stații în toată țara care ar trebui să măsoare calitatea aerului. Dintre acestea, aproape jumătate nu funcționează, potrivit Pressone. Acesta este motivul pentru care există o serie de inițiative private care au preluat munca autorităților, precum ONG-ul Ecopolis, care deține platforma Aerlive. În București, sunt 30 de stații amplasate de minister, dar opt nu merg.

Fiindcă nu este capabilă să monitorizeze eficient calitatea aerului, lucru care ar contribui la o mai bună luare de măsuri pentru combaterea sau măcar limitarea poluării, România a ajuns de mai multe ori să dea socoteală în fața Comisiei Europene. De-asta, și pentru că Bucureștiul nu are nici acum aprobat Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA). Cel aprobat în 2018 de administrația Firea a fost anulat prin decizie a instanței în 2020. El a fost contestat de mai multe ONG-uri pe motiv că a fost aprobat abuziv, fără consultarea cetățenilor, și pentru că Planul propunea soluții evazive, ineficiente.

Modul în care ne încălzim locuințele are și el aportul său. Atât în interiorul celor patru pereți, cât și în exterior. Vorbim deopotrivă de folosirea gazelor și a cărbunelui. Cel din urmă, spre exemplu, emană masiv dioxid de carbon, principalul motor al încălzirii globale. Nici lemnul, deși mai puțin dăunător decât celelalte două resurse, nu e sută la sută prietenos cu mediul atunci când este ars, chiar și foarte uscat. Global, folosirea lemnului ca producător de energie contribuie între 2% și 7% la emisiile de gaze cu efect de seră, adică dioxidul de carbon, metanul și gazele fluorurate, printre ele. Acestea captează căldura soarelui și o rețin, astfel încât nu mai este eliberată înapoi în spațiu. Când cantitatea de gaze cu efect de seră din atmosferă crește, crește și temperatura atmosferei, pentru că este captată și mai multă căldură. Asta înseamnă încălzirea globală.

Cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă a crescut cu mai bine de 40% de când orașele au început să se industrializeze. Încălzirea globală a adus cu sine veri mult mai calde, cu mai multe valuri de temperaturi extreme, și ierni fără zăpadă, după cum a arătat Libertatea în materialul anterior. Cheltuim mai puțin pe căldură, dar nu mai avem zăpadă pentru rezerva de apă a solului L-am întrebat pe climatologul Bogdan Antonescu dacă efectele încălzirii globale, de exemplu, înseamnă mai puține cheltuieli pentru încălzirea casei.

„Da, e un mod de a vedea lucrurile bune în schimbările climatice. Nu mai cheltuim așa de mulți bani pe căldură”, râde cercetătorul.

„Dar, pe de altă parte, nici nu mai avem ninsori care să asigure rezerve de apă. Pentru că dacă ai perioadă de iarnă cu ninsori abundente, cum eram noi obișnuiți în zona asta din Europa, zăpada se acumula, iar în primăvară când creșteau temperaturile, toată rezerva asta de apă ajungea din nou în sol”, explică Bogdan Antonescu cum funcționează circuitul apei în natură.

În lipsa zăpezii, circuitul nu mai are loc, iar efectele sunt dure pentru agricultură, calitatea solului, dar și pentru turismul cu care ne-am obișnuit la munte, pentru că dispar pârtiile naturale, iar sezonul de iarnă va fi mai scurt și va implica niște costuri mai mari. Și pentru București, lucrul ăsta are efecte negative, atrage atenția și Cristian Iojă, dar din altă perspectivă.

Profesor la Facultatea de Geografie din București și cercetător la Centrul de cercetare a mediului și efectuare a studiilor de impact, el remarcă oprirea acestui circuit al apei din precipitații la stratul de beton care predomină în București.

„Fiecare metru pătrat betonat în cadrul unui oraș înseamnă niște costuri ascunse pe care bucureșteanul le decontează pentru gestionarea acelui flux de apă care se duce în rețeaua de canalizare, în loc să se infiltreze”, explică el, într-o discuție cu Libertatea.

Fiindcă apa, continuă profesorul, nu se duce în pământ, ci în stația de epurare, apoi trece printr-un proces care costă. Bucureștiul este printre capitalele europene cu cel mai puțin spațiu verde raportat la suprafață: 6%. Uniunea Europeană recomandă un minimum de 26 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, în timp ce OMS plusează la 50 de metri pătrați. Dacă ne uităm la raportul Platformei de Mediu pentru București, întocmit de Cristian Iojă, vom vedea că fiecare bucureștean are la dispoziție oxigenul din mai puțin de un copac.

„Sunt oameni care văd toate elementele naturale ca pe o amenințare sau ca pe un element care intră în competiție cu ei”, spune Iojă, întrebat despre cum ar descrie relația bucureștenilor cu natura urbană. În general, cei care ies în evidență sunt cei în concurență cu natura urbană și cei care sunt interesați mai degrabă să o distrugă. Deși nu reprezintă fondul dominant al populației, ei reușesc să impună regulile, din păcate.