Bruxelles-ul, cu ochii pe deficitul bugetar al României. Analist financiar: „Statul se salvează pe banii noștri”

Analistul financiar Adrian Negrescu explică ce ar însemna, economic vorbind, adoptarea mega-pachetului de măsuri fiscale, inclusiv cu posibile creșteri de taxe și impozite, despre care s-a tot vorbit, pe surse politice, că ar urma să fie aplicate, fie de la 1 august, fie de la 1 septembrie, pentru a acoperi gaura bugetară de zeci de miliarde de lei, dar mai ales pentru ca România să se încadreze în deficitul negociat cu Comisia Europeană, conform Gândul.

În actualul context economic, Guvernul ar trebuie să adopte măsuri fiscale de corecție, respectiv creșteri de taxe, care să asigure Bruxelles-ul că deficitul bugetar va rămâne pe o traiectorie descendentă. Premierul Marcel Ciolacu susține însă că nu vor fi majorări de taxe și impozite.

Guvernul a înregistrat în primele cinci luni ale anului (ianuarie-mai) un deficit bugetar de 36,9 miliarde de lei, 2,32% din PIB, cu 16 miliarde de lei mai mult față de perioada similară a anului trecut, când decalajul dintre veniturile mai mici și cheltuielile mai mari a fost de 20,9 miliarde de lei, 1,48% din PIB.

„Politicienii nici nu sunt interesați să calculeze efectele economice ale măsurilor propuse”
Analistul financiar susține că aceste posibile decizii nu ar face altceva decât să pună gaz pe focul inflației.

Cât despre creșterea prețurilor în economie, aceasta este inevitabilă, susține analistul, iar efectele le intuim deja.

Scăderea puterii de cumpărare se va accentua, iar firmele vor avea dificultăți din ce în ce mai mari, în condițiile scăderii consumului și accentuării blocajului financiar. În esență, statul se salvează pe banii noștri, incapabil fiind să se reformeze, să își reducă cheltuielile, să se adapteze vremurilor tulburi în care trăim.

Este o dovadă de cinism cu iz politic, încă un argument că pe politicieni, ca și anul trecut, nu îi interesează altceva decât «să-și salveze pielea», privilegiile și să își conserve bazinul electoral. Faptul că nu vedem nicio strategie concretă, niciun studiu de impact legat de efectele măsurilor propuse, vine să justifice faptul că politicienii nici nu sunt interesați să calculeze efectele economice ale măsurilor propuse, de la creșterea accizelor la majorarea TVA la locuințele noi”, susține analistul financiar.

„Pas cu pas, economia va intra în recesiune, iar efectele sunt ușor de intuit”
Adrian Negrescu este de părere că măsurile de ordin fiscal pe care autoritățile le pregătesc sunt menite să aducă mai mulți bani la buget cu orice preț.

„Îi interesează doar să adune mai mulți bani la buget și să păstreze cheltuielile statului la nivelul asumat în fața clientelei de partid. Poate cel mai bun exemplu de măsură fără temei este creșterea TVA de la 5 la 9% pentru locuințele noi, mai ieftine de 120.000 de euro. După ce, de la 1 ianuarie, au crescut TVA-ul la locuințele mai scumpe la 19%, această măsură vine ca «o bomboană pe coliva» industriei construcțiilor, urmând să pună și mai multe bețe în roate acestui domeniu vital pentru economie.

Autoritățile nu înțeleg, se pare, că atunci când cumperi un apartament, dincolo de taxe, investești bani în mobilă, în electrocasnice, în tot ce ține de o viață normală. În loc să îi stimulăm pe români să rămână în țară, să își facă un rost aici, le punem taxe mai mari care, în contextul dobânzilor uriașe la credite, vor face ca achiziția unei locuințe de două camere, de exemplu, să devină o misiune posibilă doar pentru cei care au peste 8.000 de lei net salariul.

Toate celelalte măsuri, de la creșterea TVA la băuturi și zahăr la HoReCa, vor pune și mai multă presiune pe consum, iar efectele le vom vedea, probabil, în iarnă. Pas cu pas, economia va intra în recesiune, iar efectele sunt ușor de intuit”, a mai spus analistul Adrian Negrescu.

Guvernul a ajuns la o înțelegere informală cu Comisia Europeană?

Executivul ar fi ajuns la o înțelegere informală cu Comisia Europeană, scopul fiind acela de a evita declanșarea unei proceduri de suspendare a unor fonduri UE destinate României, parte din calendarul multianual şi din PNRR, potrivit unor surse citate de Profit.ro.

Deși Comisia Europeană ar fi fost de acord să nu activeze suspendarea de fonduri din PNRR, deficitul bugetar din acest an trebuie totuși redus faţă de cel de anul trecut, urmând ca în 2024 să continue cu o scădere mai consistentă.

Ciolacu: „Nu vor fi introduse impozite noi, se va lucra exact pe ceea ce ne-am asumat”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat însă că rectificarea nu va aduce impozite noi și nici creșteri ale impozitelor și taxelor existente.

„Anul acesta, trebuie să ne încadrăm într-un deficit pe 4,4. Există o execuţie bugetară până la jumătatea anului, raportată de Ministerul de Finanțe şi este normal să avem şi o analiză, pentru că obiectivul României este de a se încadra în acest deficit, astfel încât dobânzile de refinanțare să nu crească”, a spus primul-ministru.

Marcel Ciolacu a subliniat că nerespectarea acordului cu Comisia Europeană în privința deficitului bugetar poate să influențeze eventualele fonduri europene adresate României și să afecteze implementarea reformelor din PNRR.

„Am avut până acum două sau trei întâlniri. Este evident că trebuie luate anumite măsuri, nu numai de reducere, şi în ceea ce priveşte veniturile, lucrul acesta se știa încă din luna mai, în urma avertismentului venit de la Comisia Europeană. (…)

Nu se va mări niciun impozit. Nu vor fi introduse impozite noi, se va lucra exact pe ceea ce ne-am asumat în acest moment, nu eu, Marcel Ciolacu, şi nici PSD nu am contribuit la proiectul PNRR, dar este un lucru asumat de către statul român şi vom încerca să scoatem cât mai mult din excepţii, mai ales că avem un jalon de îndeplinit asumat în PNRR”, a mai spus premierul Ciolacu.

Aproape 53 de miliarde de lei, cheltuielile cu salariile bugetarilor
Deficitul bugetar a urcat la 2,32% din PIB după primele cinci luni din acest an, mai exact de la 1,72% din PIB la finalul lunii aprilie, în condițiile realizării unor venituri totale de 197,54 miliarde de lei, în creștere cu 10,4%. Au fost înregistrate însă și cheltuieli de 234,45 miliarde de lei, în urcare cu 17,3%, potrivit datelor transmise la finalul lunii iunie de Ministerul Finanțelor.

Cheltuielile de personal au însumat 52,82 miliarde de lei, în creștere cu 9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 14,41 miliarde de lei

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,49 miliarde de lei ca urmare a prefinanţării în primele cinci luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023.

Astfel, după primele cinci luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 57,4% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 82,3 miliarde de lei, în creştere cu 11,1%
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe primele cinci luni ale anului 2023 au fost în sumă de 1,65 miliarde de lei, precum şi de majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.

În ceea ce privește cheltuielile cu subvenţiile, acestea au fost de 8,08 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (2,51 miliarde de lei), care reprezintă 31,04% din totalul subvenţiilor.

Alte cheltuieli au fost de 4,07 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 20,11 miliarde de lei, cu 48,9% mai mari comparativ aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 25,51 miliarde de lei, în creştere cu 55,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 16,45 miliarde de lei.

De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 59,8% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.