Avocatul Poporului a solicitat controlul constituționalității Legii pensiilor militare la CCR.

Conform unor surse din cadrul Curții Constituționale, Avocatul Poporului a contestat joi la Curtea Constituțională noua propunere legislativă, pentru Completarea Legii nr 223/2015, privind pensiile militare de stat, adoptată, luni, de Senat, în calitate de cameră decizională.

Această Lege fusese adoptată, după protestele recente, când sindicaliștii din domeniu au protestat cu privire la această lege, la finalul lunii octombrie, din Piața Victoriei.

Senatul a adoptat, luni, în plen, proiectul de modificare a Legii pensiilor militare, cu amendamente, prin care se prevede că pensiile aflate în plată se indexează în raport cu solda sau cu salariul de grad sau de funcţie.

Propunerea legislativă, iniţiată de un grup de parlamentari de la PNL, a fost adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaţilor şi a primit, luni, în Senat, 91 de voturi „pentru” şi 8 abţineri, Camera superioară fiind for decizional.

„Cuantumul pensiilor militare de stat, aflate în plată, se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, în procentajele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de stabilire a pensiei militare, inclusiv prin excepţie de la prevederile art. 60, potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi a drepturilor băneşti, care fac parte din baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, conform legii, şi valorificate în ultima decizie de pensie”, prevede actul normativ adoptat de plenul Senatului, în forma amendată de Comisia de apărare a Senatului.

Aceste prevederi nu vor fi aplicate pensionarilor militari care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, nici celor care au calitatea de parlamentar, pe perioada exercitării acestor funcţii, se mai arată în proiect.

În cazul în care, în urma actualizării, rezultă o pensie mai mică decât cea aflată în plată, atunci se va menţine suma în plată.

Senatul a eliminat articolul 60 (1) din forma proiectului adoptată de Camera Deputaţilor care prevedea că „dispoziţiile art. 60 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător şi în cadrul procedurii de actualizare a pensiilor militare de stat”.

Senatorii au mai stabilit că, „în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Casele de pensii sectoriale actualizează din oficiu toate pensiile militare de stat aflate în plată, cu majorările soldei de grad/salariului gradului profesional şi al soldei de funcţie/ salariului de funcţie, care au avut loc în perioada 2015 – 2024”.

Fondurile necesare pentru plata în anul 2024 a acestor drepturi vor fi suportate din bugetele instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

Preşedintele Comisiei de apărare, Nicoleta Pauliuc (PNL), consideră că, prin legea votată, parlamentarii au dovedit că „le pasă de rezervişti”.

„Sunt militari care ne-au spus că au ocupat aceleaşi funcţii, au acelaşi grad militar, au fost tot timpul în Armată şi primesc pensii diferite. (…) România este de 20 de ani în NATO, a fost o decizie politică atunci, dar să nu uităm că pensionarii militari sunt cei care trebuie trataţi cu respect, având o contribuţie foarte importantă pentru ca România să se afle astăzi sub această pălărie de securitate NATO. Astăzi am dovedit încă o dată că ne pasă de rezervişti şi că inechităţile trebuie să fie eliminate. Mai e un singur pas, Guvernul să elaboreze normele şi să pună în aplicare acest text de lege”, a spus Pauliuc, de la tribuna Senatului.

Senatorul Felix Stroe (PSD) a subliniat că prin această lege „se intră în normalitate” şi „se repară parţial lucrurile anormale, pentru că în domeniul pensiilor militare mai sunt încă multe de făcut”.

„Aş vrea să terminăm cu faptul că ‘pensiile militare sunt pensii speciale’. Nu, nu am să obosesc să tot spun că sunt pensii de serviciu. Exceptând câteva pensii mai mari, care sunt ale unor generali cu pensii de conducere, majoritatea pensiilor militare sunt la limita decenţei, pensii care asigură subzistenţa celor care depunând jurământul militar şi-au asumat multiple privaţiuni, au depus eforturi susţinute fără să se ţină cont de sărbători, de anotimpuri. Au fost întotdeauna acolo unde i-a chemat datoria. (…) Astăzi se repară o inechitate profundă – diferenţe mari ale pensiilor celor care au ieşit la pensie, cu acelaşi grad, în perioade diferite. Guvernul României va elabora imediat normele metodologice”, a spus Stroe.

Senatorul PSD Titus Corlăţean şi-a exprimat nemulţumirea că propunerea legislativă ar fi trebuit iniţiată conform „înţelegerii din coaliţie” de parlamentari PNL şi PSD, şi nu doar de liberali, dar a evidenţiat votul pozitiv acordat proiectului de senatorii social-democraţi, pentru că „elimină discriminările şi inechităţile”.

„A trebuit să rezistăm la o presiune din partea unora care au făcut o politică foarte joasă de a ‘elimina pensiile speciale nesimţite’, ale militarilor, diplomaţilor şamd, care (…) nu sunt nici pensii speciale, nici nesimţite, ci ocupaţionale, potrivit Pilonului din arhitectura instituţională a Uniunii Europene”, a arătat Corlăţean adresându-se parlamentarilor USR.

Senatorul neafiliat Liviu Brătescu a punctat „actul de dreptate” făcut prin adoptarea legii. „Nu facem o favoare, ci facem dreptate celor care au servit statul român”, a menţionat el.

Senatorul AUR Aelenei Evdochia le-a mulţumit rezerviştilor pentru că „au luptat atâţia ani pentru ca legea să se înfăptuiască”.