Adrian Cătană (AUR), la 104 ani de la Declarația de la Oradea: o lecție importantă pentru politicienii contemporani
Senatorul AUR Adrian Cătană a adus în atenția publică Declarația de Independență a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului din 12 octombrie 1918. Cătană susține că evenimentul care a avut loc acum 104 ani reprezintă un moment cheie al Marii Unirii, dar și o lecție pentru politicienii contemporani.
„În lupta națională la ordinea zilei se aflau autodeterminarea și unirea, iar nu federalizarea imperiului austro-ungar, formulă inacceptabilă, împotriva căreia protestau reprezentanții națiunilor oprimate din monarhia habsburgică, hotărâte să trăiască în state proprii independente. Pe linia acestor preocupări, reprezentanții Partidului Național Român sau întâlnit la Oradea, în 12 octombrie 1918. Aceasta întrunire se poate considera ca fiind acțiunea majoră, definitorie, care avea să pregătească drumul românilor spre Marea Unire„, a declarat senatorul AUR Adrian Cătană.
Marele patriot român Vasile Goldiș a avut un rol important în problema auto-determinării afirmând că „românii nu vor să domnească peste alte popoare, dar nici nu vor a mai tolera ca un alt popor să domnească asupra lor”. Ziua de 06 octombrie 1918 a marcat astfel începutul unei perioade hotărâtoare pentru marea împlinire, și anume desăvârșirea Unității Naționale Statale a poporului român.
Textul declarației de autodeterminare națională avea următorul conținut:
„Comitetul Executiv al Partidului Național Român din Ardeal și Ungaria, ca organ politic al Națiunii Române din Ardeal și Ungaria, constată că urmările războiului îndreptățesc pretențiunile de veacuri ale națiunii române la deplina libertate națională. Pe temeiul dreptului firesc că fiecare națiune poate dispune, hotărî singură și liber de soarta ei, un drept oarecare este acum recunoscut și de către guvernul ungar prin propunerea de armistițiu a monarhiei, națiunea română din Ungaria și Ardeal dorește să facă acum uz de acest drept și reclamă în consecință și pentru ea dreptul, ca liberă de orice înrâurire străină, să hotărască singură așezarea ei printre națiunile libere, precum și stabilirea legăturii de coordonare a ei cu celelalte națiuni libere. Organul național al națiunii române din Ungaria și Ardeal nu recunoaște îndreptățirea acestui parlament și acestui guvern să se considere ca reprezentante ale națiunii române, ca să poată reprezenta la Congresul general de pace interesele națiunii române din Ungaria și Ardeal, căci apărarea intereselor ei națiunea română o poate încredința numai unor factori designați de propria lor adunare națională. Afară de organele delegate de Adunarea Națională sau alese din mijlocul său, așadar afară de comitetul executiv al Partidului Național Român, nimeni nu poate fi îndreptățit să trateze și să hotărască în treburi care se referă la situația politică a națiunii române. Toate deciziunile și acordurile, care s-ar lua și s-ar face fără aprobarea acestor organe, le declarăm ca nule și fără valoare, care nu leagă întru nimic națiunea română. Națiunea română care trăiește în monarhia austro-ungară așteaptă și cere – după multe suferințe de veacuri – afirmarea și valorizarea drepturilor ei nestrămutate și inalienabile la viață națională“.