Deficitul bugetar ajunge la cote alarmante: măsurile lui Ciolacu destabilizează economia
Cheltuielile statului român pentru investiții au înregistrat o creștere semnificativă în luna octombrie, cu aproximativ 20 de miliarde de lei, ceea ce a dus deficitul bugetar la un nivel de 6,2% din PIB după primele zece luni ale anului. Această evoluție lasă Guvernului un spațiu fiscal de doar 1,7 puncte procentuale pentru a respecta ținta de deficit bugetar de 7,9% din PIB pentru anul 2024.
Cheltuieli record cu investițiile
Potrivit informațiilor obținute, suma alocată investițiilor a crescut de la 74,9 miliarde de lei la finalul lunii septembrie la 95 miliarde de lei la sfârșitul lunii octombrie. Aceasta este cea mai mare sumă lunară cheltuită pentru investiții în acest an, depășind cu mult media lunară a cheltuielilor din primele nouă luni, situată la aproximativ 8,33 miliarde de lei. Creșterea se explică prin efortul statului de a susține proiecte finanțate din fonduri europene, inclusiv din bugetul multianual al Uniunii Europene și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și prin alocări pentru proiecte de infrastructură prioritare la nivel național.
Deficitul bugetar – o provocare majoră înaintea anului electoral
Deficitul bugetar atins la finalul lunii octombrie, de 6,2%, reprezintă o creștere notabilă față de nivelul de 5,44% din PIB înregistrat după primele nouă luni, acesta urcând progresiv de la 4,57% după primele opt luni ale anului. În aceste condiții, Guvernul se vede nevoit să limiteze cheltuielile în ultimele două luni din 2024, o sarcină dificilă, mai ales în contextul unui an electoral marcat de alegeri parlamentare și prezidențiale.
În mod obișnuit, ultimele două luni ale anului sunt perioade de cheltuieli intense pentru stat, contribuind în mod semnificativ la deficitul bugetar final. Spre exemplu, în ultimii ani, noiembrie și decembrie au adăugat în medie între 1,8 și 2,7 puncte procentuale la deficitul anual, însă menținerea acestui nivel de cheltuieli în limitele de 1,7 puncte necesare pentru a nu depăși ținta de deficit pare o provocare considerabilă în 2024.
Presiunea fiscală și riscul creșterii datoriei publice
Deficitul bugetar – adică diferența între veniturile statului și cheltuielile sale – necesită împrumuturi constante pentru a fi acoperit. Pe măsură ce deficitele se mențin ridicate pe o perioadă îndelungată, statul este obligat să acumuleze datorii tot mai mari, un factor ce poate deveni alarmant în contextul unei creșteri economice încetinite, așa cum este prognozat pentru România în următorii ani.
Conform proiecțiilor pe termen lung, România ar putea plăti pentru dobânzile datoriei publice până la 3,5% din PIB până în 2031 (echivalentul a 100 de miliarde de lei), față de 2% în prezent. Astfel, menținerea unui deficit controlat devine esențială pentru a limita povara datoriei pe termen lung și pentru a evita o presiune insuportabilă asupra bugetului național.
Planul fiscal pe șapte ani și limitele ajustării bugetare
România și-a asumat, prin planul fiscal pe șapte ani, ținta unui deficit de 7,9% în acest an, urmând ca în 2025 să îl reducă progresiv la 7%. Spre deosebire de anii anteriori, când autoritățile au amânat o serie de plăți pentru anul următor, capacitatea de a aplica această strategie în viitor este limitată de constrângerile impuse de Comisia Europeană.
În condițiile în care România va trebui să respecte criteriile de deficit ale Uniunii Europene, Guvernul va avea de ales între reducerea unor categorii de cheltuieli și creșterea veniturilor bugetare. În anii precedenți, deficitul a fost susținut și prin amânarea unor plăți, o strategie care ar putea deveni nesustenabilă în condițiile creșterii datoriei publice și a ratelor de dobândă asociate.
Deficitul, pe un trend ascendent în ultima decadă
În ultimii ani, evoluția deficitului bugetar a urmat un trend ascendent, cu o contribuție semnificativă a cheltuielilor din noiembrie și decembrie. Spre exemplu, în 2020, anul pandemiei, deficitul bugetar a crescut cu 2,6% în ultimele două luni, ajungând la 9,6% din PIB, în timp ce în 2021, acesta a atins 6,7% după o creștere de 2,7% pe final de an. Chiar și în anii de creștere economică, cum a fost 2019, contribuția cheltuielilor de la sfârșitul anului a fost de 1,8 puncte procentuale, deficitul final fiind de 4,6%.
Guvernul român se află acum în fața unei dileme bugetare: să mențină cheltuielile într-o limită sustenabilă, conform țintelor de deficit convenite cu partenerii europeni, fără a neglija, însă, nevoile de investiții și cerințele crescute pentru finanțarea proiectelor de infrastructură, în special cele susținute de fonduri europene.