Cum afectează seceta prețurile alimentelor în România: „Au fost semnale de alarmă. Seceta a avut un impact foarte mare”

Prețurile la alimente au atins un nou prag în țara noastră. Indicele global al prețurilor produselor alimentare a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimele zece luni, acest lucru intrând și în atenția Organizației Națiunilor Unite. Cele mai scumpe sunt cerealele, uleiul, carnea, lactatele, dar și zahărul.Românii resimt tot mai mult prețurile de la raft, motiv pentru care se îndreaptă mai mult către piețe, în speranța că acolo vor găsi prețuri mai accesibile. La nivel global, cel mai mult s-a scumpit zahărul, cu peste 10%, legumele s-au scumpit cu 14%, iar cerealele au ajuns să aibă preţuri cu 3% mai mari, din cauza secetei care a afectat culturile. Potrivit Antena 3 CNN, carnea de vită s-a scumpit și ea cu 5%. Dragoş Frumosu, expert în industria alimentară spune că oamenii ar trebui să se aștepte și la o creștere cu minim 10% per kilogram de sortiment de carne, notează Jurnalul.În cel din urmă caz, cauzele sunt pesta porcină africană, importul, dar și producțiile de cereale mici. Doar în primele 6 luni ale anului, România a importat carne de porc de peste 500 de milioane de euro, informează Observator.

Ce a determinat majorarea prețurilorÎn continuare, specialiștii vorbesc despre un nou prag al scumpirilor în România, inclusiv în perioada sărbătorilor de iarnă, din cauza mai multor factori. Prețurile la energie sau conflictele internaționale se numără printre aceștia.”La noi au fost semnale de alarmă că în toamnă trebuie să ne așteptăm la niște creșteri de prețuri la alimente, întrucât a fost un an agricol slab. Seceta a avut un impact foarte mare asupra producției agricole, și ca de fiecare dată, prețurile la alimente sunt foarte sensibile la astfel de variații. Totdeauna prețurile sunt influențate și de prețurile la energie, a combustibililor. De exemplu, se va întâmpla să crească prețurile la petrol, din cauza unor conjuncturi internaționale, ce se întâmplă în jurul Iranului, și aici s-ar putea să avem un factor care să facă presiune pe prețuri”, a explicat analistul economic, Aurelian Dochia.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, rata anuală a inflaţiei în luna august 2024, comparativ cu luna august 2023 a fost de 5,1%. Chiar dacă este în ușoară scădere, scumpirile se văd în supermarketuri. Așadar, economistul nu exclude din peisaj și o posibilă criză, asta dacă situația va degenera rapid.”Există într-adevăr un risc serios ca prețurile să sporească. Totuși, este greu de spus dacă această creștere va fi de proporțiile celei pe care am avut-o acum 2 ani. Cred că nu va fi, deocamdată nu avem motive să credem că va fi atât de mare. Au fost atunci momente în care prețurile la alimente de bază, ulei, zahăr și așa mai departe, au crescut în câteva luni de zile, de s-au dublat, sau chiar triplat. Nu putem să excludem o criză, dar decomadată, în ciuda tuturor alarmelor și avertizărilor aș zice că economiile, cea mondială și cea românească au răspuns destul de bine”, a declarat Aurelian Dochia.Cădere economică din cauza războaielorExpertul a mai spus că într-adevăr am avut o încetinire a creșterii economice și nu am atins parametrii pe care îi speram. De asemenea, salariile au crescut mult în ultima vreme, în anumite sectoare. De la 1 iulie 2024, salariul minim a crescut de la 1 iulie 2024 la 3.700 lei brut, o creștere de 12,12% față de cei 3.300 de lei care se acordau.

Totuși, războiul de la graniță, dintre Rusia și Ucraina ar putea să degenereze, la fel și conflictul dintre Israel și Liban, ceea ce ar putea determina probleme pe plan economic și o destabilizare în acest sens.”Aș spune că scenariul de bază în momentul de față nu e acela de criză, este mai degrabă o încetinire a dinamicii pozitive pe care am avut-o în ultimii ani. Eu cred că vor fi tot timpul oameni care nu-și pot permite unele lucruri, chiar alimentele de bază. Sunt programe de combatere a sărăciei care ar trebuie să fie țintite asupra populației. Ideea că statul ar putea să protejeze pe toată lumea nu este viabilă, pentru că statul nu are alte resurse decât ceea ce ia de la noi”, a conchis specialistul.