De ce Tribunalul București a oprit temporar procesul lui Liviu Dragnea

Liviu Dragnea și cei 9 inculpați din dosarul Tel Drum (opt persoane fizice plus o persoană juridică) au obținut suspendarea procesului în care fostul lider social-democrat este acuzat de infracțiuni de corupție și complicitate la fraude cu fonduri europene. La termenul din 28 iunie 2024, avocații din dosarul Tel Drum au criticat legalitatea încheierilor de ședință prin care judecătorii au autorizat un număr de 30 de mandate de interceptare a convorbirilor în perioada 29 august 2007 – 31 ianuarie 2017.

Apărătorii au susținut, în esență, că interceptările respective au fost realizate de procurorii DNA cu ajutorul SRI, în baza unor autorizații emise de judecătorii de la Înalta Curte, pe vremea când Liviu Dragnea era parlamentar și/sau șef de partid.

În perioada amintită, procurorii anticorupție au cerut și au obținut acele mandate invocând aspecte de siguranță națională, în condițiile Legii 51/1991, fapt declarat ulterior neconstituțional.

Protocoalele DNA-SRI, redefinirea abuzului în serviciu, modificarea legilor justiției și scandalul „marii prescripții” au constituit principalele direcții de „asalt” ale PSD, încă de pe vremea când era condus de Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea, beneficiar al asaltului PSD asupra Justiției

Începând cu anul 2016, Curtea Constituțională a statuat printr-o serie de decizii că faptele de corupție nu intră în sfera faptelor ce aduc atingere siguranței naționale, motiv pentru care toate interceptările realizate de procurori cu ajutorul SRI au fost declarate nule.

Deși deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii și dictează doar pentru viitor, există principiul „legii mai favorabile”, astfel încât instanțele le aplică retroactiv.

  • Deciziile instanței de contencios constituțional pe tema „Protocoalelor SRI-DNA” au fost pronunțate pe vremea când PSD-ul condus de Liviu Dragnea se ocupa cu asaltul asupra legilor justiției și cu modificarea Codurilor penale. Efectul s-a resimțit în instanţe începând cu anul 2019, când mii de dosare au fost golite de interceptări, multe procese au fost trimise spre rejudecare, iar unii inculpați au fost achitați.
  • Tot atunci, PSD-ul lui Liviu Dragnea a emis „celebra” Ordonanță 13, ulterior revocată, prin care guvernul de atunci urmărea dezincriminarea abuzului în seviciu. În urma protestelor din Piața Victoriei, infracţiunea de abuz în serviciu a fost redefinită, însă o serie de inculpați au scăpat de răspundere penală tocmai din cauza acestor modificări.
  • Așa s-a întâmplat și cu scandalul „Marii prescripții”, la baza căruia stă tot o decizie a Curții Constituționale, pronunțată în 2018. Văzând că Parlamentul nu a făcut nimic pentru a armoniza normele penale cu respectiva hotărâre, judecătorii CCR au pronunțat în 2022 o nouă decizie prin care au constatat că România nu a avut legislație pe tema prescripţiei între anii 2018 și 2022.

Continuarea pe Libertatea.ro