Rezultate admitere liceu 2024. Explicațiile „accidentelor” de la repartizare. Elevi cu medii sub 5 admiși la licee teoretice de top

Diferența între mediile de la Evaluarea Națională și mediile cu care elevii au absolvit gimnaziul atrage și în acest an atenția. Mai mult, elevi cu medii mici și-au încercat norocul și chiar au fost admiși la licee teoretice de top, cazurile fiind considerate „accidente”.

Analizând rezultatele repartizării absolvenților de gimnaziu pe locurile vacante la liceu și în acest an sar în ochi situații despre care ai crede că reprezintă un accident. Se întâlnesc în schimb în multe școli și ridică semne serioase de întrebare. Cum ajung elevii cu note de 2 și 3 la Matematică să fie admiși la liceele teoretice și chiar la specializări cu greutate precum Mate-Info? Cum reușesc aceiași copii să termine gimnaziul cu medii peste 8 și să nu obțină media 5 la Evaluarea Națională? Cât de ușor sau de greu le este ulterior profesorilor din liceu să lucreze la standardul din programă? Am căutat răspunsuri la profesori din gimnaziu și liceu, conform Adevarul.

„E un accident, nici mie nu-mi vine să cred”

Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” din Caracal este unul dintre cele mai bune din județul Olt. Cu toate acestea, în acest an, la specializarea Matematică-Informatică s-a înregistrat o situație de neimaginat cu ani în urmă: ultima medie de admitere a fost 4,37. Este media cu care a reușit să fie repartizat aici un elev de la Școala Gimnazială Stoenești. Media cu care a absolvit acest elev gimnaziul este 8,58, în timp ce nota de la Matematică obținută la Evaluarea Națională este 4,45. Un alt coleg, tot de la școala Gimnazială Stoenești, a intrat și acesta la Mate-Info la „Mihai Viteazul” Caracal, cu media 5,15. Elevul a absolvit gimnaziul cu 9,60, în schimb a reușit ca la Evaluarea Națională să reușească doar 3,50 la Matematică.

La specializarea „Matematică-Informatică” (52 locuri) de la Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” Caracal, în 2023 ultima medie de admitere a fost 8,60 (52 locuri), cu mai mult de 4 puncte peste cea din 2024.

„Acesta este nivelul elevilor din gimnaziu. Suntem pe tobogan, așa mi se pare. Vin cu medii foarte mari, umflate, în clasa a VIII-a și au șocul examenului de Evaluare Națională. Cum să ia 6 la Evaluarea Națională, că în școală a avut numai 9 și 10?! (…) Vin la liceu și spun că suntem noi răi, că nu-i înțelegem, că nu empatizăm, că nu știm să-i evaluăm”, spune directorul Liceului Teoretic Mihai Viteazul, Liviu Mitroi. Va fi greu ca acești copii să țină pasul cu cei mai buni? Cu siguranță da, însă, spune directorul, „avem șanse să-i aducem pe drumul cel bun. Cu muncă mai multă, cu seriozitate, cu disciplină. E un accident, nici mie nu-mi vine să cred (n. red. – că un elev cu medie sub 5 a prins loc la Mate-Info). Dacă era o cotă la pariuri…”, adaugă directorul.

„Este o scădere constantă. E valabil pentru tot învățământul”

Profesorul Cristian Zîmbrea, care predă Matematică la Liceul „Mihai Viteazul” din Caracal, încearcă să-și explice cum a putut opta un elev cu o notă atât de mică la Matematică pentru specializarea Mate-Info. Au mai fost, cu ani în urmă, „accidente” de acest fel (deși media de admitere era categoric peste 5), iar elevii au explicat atunci că de fapt și-au dorit o cu totul altă specializare și că Matematică-Informatică nu a fost prima opțiune. Cum însă au avut medie prea mică pentru prima opțiune, au fost repartizați acolo unde, de fapt, nu și-au dorit. Cât despre ce se poate face, totul ține de motivația elevului, crede profesorul.

„Subiectele au fost relativ accesibile, nota 3, nota 4 înseamnă că nu a învățat. Dacă elevul vrea și el să recupereze, să meargă pe profilul Mate-Info în continuare, se mai poate aduce peste 5, să promoveze examenul de Bacalaureat. Dar dacă va continua să nu învețe…”, spune profesorul.

În cazul unor astfel de „accidente”, mai spune profesorul, elevii încearcă și mulți chiar reușesc să se transfere după primul an de liceu la profilul pe care și l-au dorit din start. Transferul însă nu se poate face în orice condiții, ci, printre altele, elevul trebuie să fi absolvit clasa a IX-a cu o medie mai mare decât cea mai mică medie din clasa în care cere transferul.

În ultimii ani, în special după pandemie, în primele săptămânii din clasa a IX-a profesorul recapitulează cu elevii săi materia din anii de gimnaziu și insistă pe noțiunile prea puțin înțelese de către elevi.

„În ultimii ani s-a făcut întotdeauna, la începutul clasei a IX-a, poate chiar tot modulul I, o recuperare a materiei pe care n-au făcut-o sau n-au înțeles-o la școala generală. Cu asta se începe clasa a IX-a, nu începem direct cu materia de liceu”, explică profesorul. E vorba de pierderi cauzate de pandemie, dar și de faptul că nu toată materia de gimnaziu este cuprinsă în programa pentru Evaluarea Națională și atunci elevii sar peste anumite noțiuni. „Văd că un capitol nu se cere, nu-l mai învață pentru examen, pentru că nu se cere, dar capitolul acela e important totuși. E vorba de continuitate, nu poți să înveți pe sărite. Dacă nu au baza din gimnaziu, este foarte greu. Se observă o scădere constantă, dar anul ăsta, ținând cont de medii, scăderea e mai accentuată. E valabil pentru tot învățământul”, mai spune prof. Cristian Zîmbrea.

Școala Tătulești este una dintre cele mai mici școli din județul Olt. Are doar 52 copii, începând de la grădiniță și până la clasa a VIII-a. În această vară au absolvit clasa a VIII-a trei elevi. Unul dintre ei a ales să se înscrie la școala profesională, un altul a fost admis, cu media 6,97, pe locurile pentru elevii cu CES, iar în etapa de repartizare din 24 iulie a fost repartizat și cel de-al treilea elev, la un liceu din Scornicești, specializarea Filologie. Elevul admis la Filologie a avut media de admitere 3,32, deși a absolvit gimnaziul cu 9,28. Directorul Mircea Topală se arată extrem de deranjat de faptul că întrebăm de ce există o atât de mare diferență între notele de la Evaluarea Națională și media cu care elevul a absolvit gimnaziul.

„La Matematică nu știe nimic, a avut media 6. Problema se pune la Matematică. Nu ai ce-i face. S-a dus la Filologie, a avut noroc c-a intrat la Filologie, a scăpat de Matematică”, spune directorul. Cum a obținut media 6 la Matematică în gimnaziu este din nou o întrebare care-l deranjează pe director. „Și copiii ăștia au dreptul la educație. Se face educație de calitate, dar, ia mai gândiți-vă, acasă au ceva? Acasă, i-ați întrebat, au ce pune pe masă? Avem programul masă caldă în școli, tot să-i stimulăm să vină la școală, să facă… Noi facem tot ce putem. (…) Reprezentativa nu e media, că nu se ia decât Română și Matematică. Una e să iei cumulat, cum vor să facă cu toate disciplinele, și umane, și de limbi și de științe, atunci ar fi mai relevant. Dacă copilul învață la celelalte, tocește și ia notă mare, și la Matematică nu poate să ducă o formulă până la capăt…”, adaugă directorul școlii.

Eforturi, mai spune directorul Topală, se fac continuu, iar elevii nu abandonează școala după gimnaziu. Din toamna acestui an, grație câștigării unui proiect care va fi implementat în următorii doi ani școlari, se vor putea organiza și excursii, pe lângă programul de masă caldă implementat deja, iar elevii vor beneficia și de pregătire suplimentară, gratuit, la școală.

Întrebăm ce anume lipsește ca rezultatele elevilor să fie și mai bune, devreme ce dotările școlii nu sunt nici pe departe o problemă, iar profesorii își fac treaba.

„Voința lipsește. Voința din partea părinților și a copiilor. Eu le spun –dacă nu tragi să fii mai sus decât mamă-ta și taică-tu, degeaba! Asta e! Se mulțumesc să se ducă pe la profesională și atât. Care mai trage la liceu… (…) Trebuie să vă uitați la nivel național în rural. Acolo e beleaua”, mai spune directorul.

„Nu toată lumea este foarte bună pe Matematică și pe Română, există și alte tipuri de inteligență”

O altă școală în care se observă diferențe considerabile între media de absolvire și cea de la Evaluarea Națională este Școala Gimnazială Șerbănești. Directorul școlii, prof. Irina Dincă, spune că este un aspect care va fi analizat și discutat împreună cu colegii din cancelarie.

Este o problemă pe care am sesizat-o și noi și pe care o vom analiza foarte bine la începutul anului școlar următor în Consiliul Profesoral și în Consiliul de Administrație și împreună cu colegii mei și cu responsabilul comisiei de curriculum vom stabili un grafic al asistențelor și interasistențelor”, spune prof. Dincă.

La medii de absolvire cu mult peste cele la Evaluarea Națională se ajunge pentru că elevii primesc note mari la disciplinele la care nu susțin examen, profesorii de Limba Română și Matematică fiind mai exigenți, mai spune prof. Dincă.

„Profesorii de alte materii au alt grad de exigență față de noi. Noi corectăm, dăm teste și evaluăm în regim de examen. Este o situație pe care am sesizat-o și vreau să mă uit punctual cu colegii mei. Să comunicăm cu colegii de la celelalte materii, de la Istorie, de la Religie, de la Geografie, de la Cultură Civică, pentru că problemele de literație de la limba română se văd și acolo. Numai că ei nu testează gramatică, nu testează exprimare corectă, nu testează compuneri… Ei au niște cunoștințe pe care copiii și le însușesc și le transmit. Și nu depunctează ceea ce depunctez, de exemplu, eu la Română: ai scris greșit, eu te-am depunctat, n-ai folosit expresii frumoase în compunerea respectivă, nu știi să-mi faci un argument, eu te-am depunctat”, explică prof. Irina Dincă. Directorul mai spune că au avut loc și în trecut discuții în cancelarie, iar anumiți colegi motivau că dau note mari pentru a-i ajuta pe elevi să ajungă la un liceu bun.

„Am avut cazuri de colegi, nu în acești ani, în anii anteriori, care spuneau – ajut copilul să ajungă la un liceu bun -. Da, ajuți copilul să ajungă la un liceu bun. Problema este că nu va face față în clasa respectivă. Noi trebuie să fim realiști, noi trebuie să-i descoperim copilului drumul, talentul. Nu toată lumea este foarte bună pe Matematică și pe Română, există și alte tipuri de inteligență. Rolul școlii consider că nu este de a încuraja toceala sau de a-l încuraja pe copil cu note umflate, ci a-l ajuta să se cunoască, să se descopere. Trebuie să analizăm situația foarte-foarte bine și să înțelegem că binele elevului nu înseamnă o notă care să nu-i justifice valoarea”, a mai spus prof. Dincă.