Sondaj: 58% dintre tineri sunt hotărâți să voteze la alegerile europarlamentare din 9 iunie

Cu privire la percepția influenței tinerilor la vor, 65% din tineri consideră că tinerii sunt o forță care va defini rezultatul alegerilor, ceilalți 35% considerând că numărul nu contează pentru că tinerii de obicei nu vin la vot.

„Cu cât un tânăr are mai puțină educație formală, cu atât mai probabil este să creadă că numărul tinerilor nu va conta întrucât tinerii nu vin la vot”, potrivit reprezentanților Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate România și Republica Moldova.

Intenția de vot

În ce privește intenția de vot, 58% dintre respondenți sunt „foarte siguri” („10“ pe o scală de la 1 la 10) că vor vota la alegerile pentru Parlamentul European. Alți 34% nu sunt nici siguri că vor vota, nici siguri că vor absenta la vot. Doar 8% sunt absolut siguri că nu vor veni la vot („1“ pe o scală de la 1 la 10).

Potrivit sursei citate, cu cât un tânăr are mai mulți ani de educație formală, cu atât mai mare probabilitatea să vină la vot.

Siguranța de a veni la vot este semnificativ sub media națională în sud-estul României (49%) și semnificativ peste media națională în București-Ilfov (64%).

Totodată, siguranța de a veni la vot este semnificativ sub media națională în orașele universitare altele decât Bucureștiul, fiind de 46% și este semnificativ mai mare în rândul femeilor tinere (61%) decât în rândul bărbaților tineri (56%).

Cei mai mulți tineri vor vota: pentru că e dreptul lor

Cercetarea a analizat și motivele pentru care tinerii vin la vot. Astfel 43% dintre respondenți au spus că „votează pentru ca e dreptul lor”; 41% – „prin vot, pot să schimb politicile europene în bine“; 8% – „apărarea democrației de extremiști“; 7% -„pe scena politică este un partid sau candidat independent care mă reprezintă foarte bine“.

Aceeași ierarhie s-a înregistrat și când au fost întrebați care este al doilea motiv pentru care vin la vot, în afară de cel pe care-l indicaseră inițial. Astfel, 23% din ei au indicat – „votez pentru ca e dreptul meu“; 22%- „prin vot, pot să schimb politicile europene în bine“; 10%- „apărarea democrației de extremiști“; 6%- „pe scena politică este un partid sau candidat independent care mă reprezintă foarte bine“.

Alți 37% au afirmat că nu au alt motiv decât cel indicat inițial. În rândul acestor 37%, distribuția motivelor pentru a veni la vot este extrem de asemănătoare: „votez pentru că e dreptul meu“ și „prin vot, pot să schimb politicile europene în bine“ fiind indicate de 90% din cei 37%.
Democrația pentru tineri

Conform cercetării, prin democrație, 48% dintre tineri înțeleg „un sistem prin care politicienii pot fi trași la răspundere de cetățeni dacă guvernează prost”; 35%- „libertatea de a face ce vrei și când vrei, cu puține limitări din partea statului”; 13- „un sistem ineficient și complicat, ce trebuie înlocuit”.

În ce privește discuțiile despre politică în ultima lună, au discutat cu familia despre politică: 7% din tineri „zilnic”, 55% – „de câteva ori”, 38% – „niciodată”.

Totodată cu privire la discuțiile despre politică cu prietenii, în ultima lună, au spus că au discutat „zilnic”- 9% din tineri; „de câteva ori”- 55%; „niciodată”- 35%.

„Există o corelație pozitivă între frecvența discuțiilor despre politică cu familia și/sau cu prietenii și, pe de altă parte, siguranța în ceea ce privește venirea la vot. Altfel spus, cu cât un tânăr vorbește mai des cu familia sau cu prietenii despre politică, cu atât mai mare este probabilitatea ca ea/el să afirme că va veni la vot”, notează sursa citată.

Principale surse de informare politică

Conform rezultatelor cercetării, s-a observat că atât în ceea ce privește prima sursă de informare privind politica, cât și a doua, clasamentul este dominat de:

• site-urile de știri- 30% din tineri le indică drept principala sursă de informare, 16% drept a doua;
• Facebook- 17% din tineri îl indică drept principala sursă de informare, 22% drept a doua;
• televiziuni- 18% din tineri le indică drept principala sursă de informare, 14% drept a doua

Celelalte cinci surse de informare testate – familia, prietenii, YouTube, TikTok și Instagram – au fost indicate de între 5% și 8% din tineri, atât când vine vorba de prima, cât și de a doua sursă de informare cu privire la politică. Însă YouTube este folosit ca principala sursă de informare de 10% din bărbații tineri, dublu față de femeile tinere care folosesc YouTube în acest sens (5%).

În legătură cu partidele și candidații la alegerile pentru Parlamentul European de pe data de 9 iunie: 13% din tineri se consideră „foarte informați”; 39% „mai degrabă informați”; 13% „mai degrabă neinformați”; 35% „foarte puțin sau deloc informați”.

Sursa citată notează, că această percepție este puternică în mod special în Banat, 46% din tinerii din această regiune considerându-se foarte puțin sau deloc informați.

21% dintre tineri se consideră „foarte informați” despre procesul de vot

În legătură cu procesul propriu-zis de vot la alegerile de pe data de 9 iunie: 21% dintre tineri se consideră „foarte informați”; 35% „mai degrabă informați”, 17% „mai degrabă neinformați”; 27% „foarte puțin sau deloc informați”.

Potrivit sursei citate, această percepție este puternică în mod special în Oltenia, 37% din tinerii din această regiune considerându-se foarte puțin sau deloc informați.

Pe de altă parte, 23% din tineri nu știu dacă alegerile locale au loc simultan cu alegerile pentru Parlamentul European, iar alți 12% cred că cele două seturi de alegeri au loc la date diferite. Restul de 65% știu că cele două seturi de alegeri au loc în aceeași zi.

Întrebați unde vor vota, 22% dintre tineri au spus că nu au adresa din cartea de identitate în orașul în care locuiesc. Astfel, din tinerii aflați în această situație: jumătate nu vor merge acasă în ziua votului, rămânând în orașul în care se află, o treime vor merge acasă, putând astfel să voteze la alegerile locale, iar restul de o șesime nu știu unde se vor afla în ziua votului.

Raimar Wagner, directorul de proiect al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate România și Republica Moldova, a declarat că: „este esențial ca tinerii să înțeleagă importanța votului lor. Ei pot fi motorul schimbării în Europa și în comunitățile lor locale, iar participarea lor la vot este crucială.”

Iar sociologul Barbu Mateescu, coordonatorul sondajului, a spus că „tinerii din România au puterea de a schimba peisajul politic european și local. Acest sondaj ne arată că ei știu asta și că există o dorință de implicare politică, care trebuie valorificată.”
Metodologie

Sondajul a fost realizat telefonic de INSCOP, între 18 și 28 mai 2024, pe un eșantion de 603 tineri, reprezentativ ca distribuție geografică, educație și vârstă pentru persoanele de 18-29 ani cu drept de vot la alegerile pentru Parlamentul European. Marja de eroare este de +/- 3,9%.