CEDO are un nou președinte. Când va prelua funcția

Un judecător sloven, Marko Bosnjak, a fost ales preşedinte al Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), ca succesor al judecătoarei irlandeze Siofra O’Leary. El este vicepreşedintele CEDO din noiembrie 2022.

Bosnjak urmează să preia funcţia la 2 iulie. Preşedintele CEDO este ales de obicei într-un mandat de trei ani maximum, însă judecătorii nu pot rămâne timp de peste nouă ani la Strasbourg.

Marko Bosnjak se află la CEDO din 2016

Marko Bosnjak se află la CEDO din 2016, iar mandatul său urmează să se încheie în 2025.Judecătorii nu sunt reeligibili. Preşedintele CEDO este ales de către 46 de judecătoriai Curţii – unul din fiecare stat membru al Consiliului Europei (CoE).

În afară de funcţia de reprezentare, misiunea sa este să prezideze audierile în Marea Cameră, care judecă cele mai sensibile dosare ale Curţii, ca mari dosare ale justiţiei climatice în care s-a propununţat recent.

Siofra O’Leary a fost prima femeie la şefia CEDO

Siofra O’Leary a fost prima femeie la şefia CEDO. Judecătorul norvegian Arnfinn Bardsen a fost ales luni vicepreşedinte al CEDO şi urmează să preia mandatul la 2 iulie. Curtea Europeană de Drepturilor Omului este braţul judiciar al Consiliului Europei.

Ea este însărcinată să judece plângeri legate de încălcări ale Convenţiei europene a drepturilor omului în 46 de state care au ratificat acest text, potrivit News.

Cum a fost creată CEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), denumită și „Curtea de la Strasbourg”, a fost creată pentru sistematizarea procedurii plângerilor în materia drepturilor omului provenite din statele membre ale Consiliului Europei. Misiunea Curții este să vegheze la respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Protocoalelor suplimentare de către statele semnatare.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului n-are legătură cu Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) care are sediul la Luxembourg. Controlul exercitat la Strasbourg este activat, în principal, prin intermediul cererilor individuale, cu care Curtea poate fi sesizată de către orice persoană, fizică sau juridică.