FMI anticipează ca Europa de Est să devanseze sudul continentului în ceea ce privește standardul de viață

La aproape patru decenii de la colapsul Uniunii Sovietice, standardele de viaţă din ţările care au ieşit de pe orbita URSS pentru a se alătura Uniunii Europene urmează să le devanseze pe cele ale ţărilor din sudul blocului comunitar, transmite Bloomberg.

Potrivit celor mai recente prognoze ale Fondului Monetar Internaţional, venitul per capita, ajustat în funcţie de paritatea puterii de cumpărare, va fi mai mare în Slovenia decât în Italia în anul 2029. Tot după acest indicator, Lituania va fi la egalitate cu Italia şi Polonia nu va fi cu mult în urmă.

Această modificare va fi o îndeplinire a promisiunii făcute ţărilor care au aderat la UE în anul 2004, că se vor apropia de statele mai bogate din vest. Procesul nu a avut loc atât de rapid pe cât se preconiza, în condiţiile în care convergenţa a suferit numeroase amânări, începând de la perioada volatilă a anilor 1990 şi până la criza financiară globală din 2008 şi criza datoriilor care a urmat.

Este posibil ca şi cele mai recente progrese să fie rezultatul unor trenduri care nu au fost avute în vedere de planificatorii economici. În timp ce noile state membre din Europa Centrală şi de Est au văzut cum Produsul lor Intern Brut a crescut semnificativ, graţie investiţiilor străine şi accesului la piaţa şi fondurile UE, fenomenul de convergenţă a fost ajutat şi de creşterea mai lentă din Italia.

Îmbunătăţirea standardelor de viaţă începe să dea roade. Migraţia muncitorilor care căutau salarii mai mari în alte ţări a început să se inverseze. Guvernele din regiune speră de asemenea că economiile lor mai mari se vor traduce şi într-o putere politică mai mare, în contextul în care fac lobby la Bruxelles pentru lucruri precum majorarea cheltuielilor cu apărarea.

În plus, economiile reziliente din Europa au fost împise de la spate și din cauza imigrației, un fenomen tot mai frecvent pentru țările în dezvoltare sau deja dezvoltate. Economia globală a demonstrat o rezilienţă neobişnuită, în pofida pandemiei şi a conflictelor armate care au avut loc în ultimii ani, iar imigraţia a fost o parte importantă a acestei rezilienţe, contribuind la creşterea capacităţii de producţie.

Dacă forţa de muncă în economiile avansate, în perspectiva 2030, s-ar majora cu 1% datorită imigraţiei, creşterea rezultată în ceea ce priveşte oferta de forţă de muncă ar putea adăuga 20 de puncte de bază la creşterea mondială, estimează FMI.

În perspectivele sale, Fondul a ridicat cu o zecime previziunile de creştere mondială, până la 3,2%, şi a subliniat „surprinzătoarea rezilienţă” a economiei, în pofida tensiunilor geopolitice determinate de războaiele din Ucraina şi Gaza şi a unei fragmentări geopolitice tot mai mari, care configurează o nouă ordine mondială. Dar, totodată, avertizează că o escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu ar putea duce la o înrăutăţire în ceea ce priveşte creşterea, pe termen scurt şi mediu, mai scrie EFE.