Soarta militară a Europei, la răscruce. Un profesor român de la Oxford explică soluțiile pe care le are la dispoziție UE

Politologul Corneliu Bjola consideră că UE se află într-un moment de răscruce, între o putere revanșardă – Rusia – și un aliat incert – SUA. Soluția e una singură: UE va trebui să se mobilizeze pentru a-și putea asigura singură securitatea și să organizeze un pol european în cadrul NATO.

A trecut timpul tatonărilor și al compromisurilor. Rusia e în Ucraina și ar putea să spargă frontul, iar din acel moment nu ar mai exista nicio garanție că Putin nu va decide să invadeze și alte state. Profesor la Universitatea Oxford, politologul Corneliu Bjola avertizează că ne aflăm într-un punct critic și că e nevoie de acțiune, pentru ca Europa să descurajeze o potențială agresiune rusă, conform Adevarul.

Pornind de la discursul istoric ținut de Iulia Navalnaya, care a insistat că în relațiile cu Putin, Europa și lumea civilizată nu interacționează cu un politician de nivel vestic, ci cu șeful unei organizații criminale, un veritabil mafiot, Corneliu Bjola face apel la acțiune.

Pe scurt, spune el, europenii încep să realizeze că modelul de securitate pe care s-au bazat până acum are fisuri și s-ar putea să nu reziste sub presiunea dublă a unei puteri revansiste și radicalizate (Rusia) și a unui aliat incert, subminat intern de o polarizare politică care a condus deja la o încercare de lovitură de stat.

„Este mult de spus despre motivul pentru care europenii au lăsat situația să se degradeze până în acest punct, dar ceea ce este important este modul în care vor reacționa și dacă vor reuși să se adapteze la noua situație. Cât de repede vor acționa și cât de hotărât, va determina măsura în care Rusia rămâne blocată în Ucraina sau își extinde influența mai departe în Europa”, susține Bjola.

Expertul mai spune că există trei elemente importante de analizat pentru a înțelege perspectiva securității europene. Primul ține de relația cu SUA, mai exact dacă europenii se mai pot baza pe sprijinul american în viitor.

„Este clar, de exemplu, că fără sprijin militar american, Ucraina va întâmpina probleme serioase pe câmpul de lupta, iar europenii nu au în momentul de față capacitatea de a acoperi acest deficit. Mai mult decât atât, declarațiile lui Trump de încurajare a Rusiei să atace Europa subminează vizibil valoarea Articolului 5 al NATO. Este fără îndoială un moment de răscruce pentru europeni. Dacă pentru mulți europeni Trump a reprezentat până în 2020 un simplu accident pe care sperau ca americanii îl vor corecta, posibila lui realegere va demonta acest mit.”

Vești proaste pentru UE de peste Atlantic

În opinia sa, Trump nu este un accident, ci expresia unor convulsii politice interne grave, cu implicații majore pentru securitatea europeană și globală.

„Încercarea de a-l îmblânzi cu creșterea investițiilor militare poate ajuta pe termen scurt, dar nu este neapărat o soluție de termen lung. Curentul Trumpist este mult mai indiferent fata de securitatea europeană în comparație cu alte administrații americane (vezi și refuzul vehement al facțiunii MAGA din Congres de a susține Ucraina)”, adaugă profesorul.

În plus, Trump percepe Uniunea Europeană ca pe un competitor economic care rănește SUA economic, nu o sprijină, punctează Corneliu Bjola.

„Este o viziune deformată și falsă, întrucât SUA a beneficiat și ea enorm din comerțul pe care îl desfășoară cu statele europene, fără a menționa sprijinul pe care europenii l-au acordat SUA în Irak și Afganistan. Pe scurt, relația UE și SUA după 2025 este posibil să fie marcată negativ de dezangajamentul militar american și de o nouă rundă de războaie comerciale inițiate de o administrație republicană”, completează el.

Al doilea element este legat direct de primul și ține de posibilitățile pe care le are Europa să se adapteze la o posibilă relație volatilă cu SUA și una direct ostilă cu Rusia. O cheie importantă în această ecuație ține de partea militară.

„Fără sprijin american sau cu un sprijin american diluat, Europa este obligată să se transforme și să adauge o componentă militară robustă la profilul său, atât convențională cât și nucleară. Dezvoltarea strategică a industriei de apărare europene, împreună cu înființarea unui post de comisar de apărare european anunțată de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, sunt pași în direcția bună, dar insuficienți. Ceea ce este de asemenea necesar este o forță militară europeană redutabilă, iar singura opțiune fezabilă ar fi un pol european în cadrul NATO”, dezvoltă profesorul.

Pol de putere european în cadrul NATO

În varianta ideală, statele UE ar trebui să dezvolte un pol de putere european în cadrul NATO. Varianta unei armate europene, separat de NATO, nu este fezabilă.

„O astfel de inițiativă ar permite folosirea eficientă a structurii existente, chiar și în condițiile unei prezențe pasive americane, și ar putea fi activată relativ rapid, spre deosebire de exemplul înființării unei armate europene, care este presărată cu multe obstacole. Un pol european în cadrul NATO ar permite o tranziție spre un efort european de apărare mai susținut, sub brandul NATO, dar pentru a funcționa credibil, vor trebui negociate condițiile de folosire, cum ar fi în ce măsură umbrela nucleară americană va continua să acopere Europa și care vor fi condițiile în care europenii vor fi capabili să inițieze acțiuni în formate mai mici sau mai largi, cu sau fără implicarea americană – vezi discuția lansată de Macron privind trimiterea de trupe europene în Ucraina”, explică Bjola.

În lipsa unei acțiuni hotărâte, care să descurajeze Rusia lui Putin, riscurile sunt majore.

„Nu avem răspunsuri clare la aceste întrebări, dar un lucru este sigur: dacă europenii rămân pasivi, așa cum au făcut până acum, în dezvoltarea capacității lor colective de apărare, posibilitatea revenirii războiului în Europa va crește semnificativ”, punctează Bjola.
Nevoia de leadership

Al treilea element ține de viziune strategică și leadership. „Recalibrarea relației UE cu SUA și dezvoltarea uniunii într-o putere militară nu pot avea loc de la sine. Peste acest lucru este nevoie de direcție clară și de ridicarea unor lideri capabili să creeze suportul necesar pentru transpunerea acestei viziuni în acțiune într-un interval scurt de timp. UE a dovedit în istoria sa că poate să producă lideri de calibru, începând cu Robert Schuman si Jean Monnet care au pus bazele uniunii ca un proiect de pace european, continuând cu Jacques Delors, care a transformat uniunea după sfârșitul Războiului Rece în ceea ce este acum”, crede Corneliu Bjola.

Războiul din Ucraina este un război de schimbare de paradigmă internațională. UE nu mai poate continua doar ca un proiect economic. Dividendul de pace de care a beneficiat după ’89 s-a epuizat, avertizează profesorul român:

„În privința viziunii, este nevoie, pe termen scurt, de claritate și determinare în a reașeza relația cu Rusia. Ideea încă îmbrățișată de o parte din publicul european, inclusiv cel din România, e că relația cu Rusia s-ar putea întoarce la situația anterioară invaziei din ianuarie 2022. O astfel de idee trebuie denunțată fără ezitare. Fără o schimbare radicală de regim și ideologie politică la Moscova, o întoarcere la situația din ianuarie 2022 ar permite regimului de gangsteri, la care se referea Iulia Navalnaya, să se regrupeze și să agreseze Europa indefinit, să o destabilizeze, și să o exploateze economic.”

Un element de bază al viziunii strategice a Europei ar fi să nu mai permită niciodată Rusiei să intimideze sau agreseze militar o țară europeană. Acest obiectiv poate fi realizat numai dacă Europa își dezvoltă o forță militară robustă, convențională și nucleară, care este dispusă să reacționeze și să intervina ferm de fiecare dată când granițele sale sunt amenințate, puncte punctul pe i profesorul Bjola.
Ce are de făcut UE

„Pe termen lung, un element al viziunii trebuie să includă profilul său geopolitic mai larg. Uniunea este o putere economică globală (15% din PIB-ul mondial, de 10 ori mai mare decât Rusia și echivalentul Chinei). Momentul a sosit să decidă ce fel de putere dorește să devină: una de secol 19 axată pe geopolitică tradițională, sau una de secol 22 cu o componentă tehnologică solidă, care își exercită influența în multiple domenii (IA, Quantum, tehnologie spațială) și care își proiectează influența mai eficient, constructiv și sustenabil.”

În momentul de față, prioritatea evidentă pentru Europa este să împingă Rusia înapoi și să nu-i mai permită să se amestece în afacerile europene, e mesajul său.

„Pe termen lung, o securitate europeană va trebui să considere o perspectivă mai largă și în care tehnologia să devină parte din ADN-ul său de actor geopolitic. Pentru aceasta este însă nevoie de lideri. O mare parte din problemele actuale sunt cauzate de generația îmbătrânită care domină deciziile mondiale. Putin, Xi, Erdogan, Trump, Netanyahu sunt toți trecuti de 70 de ani. Inițiativa lui Macron de a promova tineri inteligenți și competenți în poziții cheie (prim-ministru, ministru de externe), este o idee foarte bună, care ar trebui imitată activ în Europa inclusiv în România, unde leadership-ul politic actual suferă de o mediocritate asfixiantă”, încheie Corneliu Bjola.