Consumul alimentelor ultraprocesate este legat de apariția mai multor probleme de sănătate, inclusiv a cancerului

Consumul unor cantități mai mari de alimente ultraprocesate crește riscul de a fi diagnosticat cu multimorbiditate sau de a avea mai multe afecțiuni cronice, cum ar fi diabetul, bolile de inimă și cancerul, potrivit unui nou studiu citat de CNN.

„Ceea ce este deosebit de semnificativ în acest studiu de amploare este faptul că a mânca mai multe alimente ultraprocesate, în special produse de origine animală și băuturi îndulcite, a fost legat de un risc crescut de a dezvolta cancer împreună cu o altă boală, cum ar fi un accident vascular cerebral sau diabet”, a declarat într-un comunicat Helen Croker, director adjunct de cercetare și politici la World Cancer Research Fund International, care a finanțat studiul.

Pe de altă parte, riscul crescut este mai exact de 9%, ceea ce nu este de fapt așa de mult, crede Tom Sanders, profesor emerit de nutriție și dietetică la King’s College London, care nu a fost implicat în studiu.

„Consumul de alimente a fost măsurat printr-un chestionar cu o singură ocazie, cu mult timp în urmă. Acest lucru este important, deoarece modelele alimentare s-au schimbat destul de mult în ultimii douăzeci și cinci de ani, cu mai multe alimente consumate în afara casei și mai multe alimente gata preparate fiind cumpărate”, a spus Sanders.

Deși studiul nu poate dovedi în mod concludent că alimentele ultraprocesate sunt cauza directă a multiplelor boli, o bună parte din alte cercetări au arătat o legătură între anumite alimente ultraprocesate (UPF) și daunele pentru sănătate, a declarat cercetătorul în domeniul nutriției Ian Johnson, cercetător emerit la Quadram Institute Bioscience din Norwich, Marea Britanie. El nu a fost implicat în acest studiu.

„Luate împreună cu toate celelalte dovezi științifice, este foarte probabil ca anumite tipuri de UPF să crească riscul de îmbolnăvire ulterioară, fie pentru că sunt direct dăunătoare, fie pentru că înlocuiesc alimentele mai sănătoase, cum ar fi legumele, fructele, nucile, semințele, uleiurile de măsline etc.”, a declarat Johnson într-un comunicat.

Constatările studiului sunt îngrijorătoare, deoarece în Europa alimentele ultraprocesate reprezintă „mai mult de jumătate din consumul nostru zilnic de alimente”, a declarat într-un comunicat coautorul Heinz Freisling, cercetător în domeniul nutriției și al metabolismului la Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului. În Statele Unite, un studiu din 2019 a estimat că aproximativ 71% din oferta de alimente ar putea fi ultraprocesate.

Alimentele ultraprocesate conțin ingrediente „niciodată sau rar folosite în bucătării, sau clase de aditivi a căror funcție este de a face produsul final mai plăcut la gust sau mai atrăgător”, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.

Lista aditivilor include conservanți pentru a rezista la mucegai și bacterii; emulgatori pentru a împiedica separarea ingredientelor incompatibile; coloranți și coloranți artificiali; agenți antispumanți, de încărcare, de albire, de gelificare și de glazurare; și zahăr, sare și grăsimi adăugate sau modificate, concepute pentru a face alimentele mai atrăgătoare.

Nu toate alimentele ultraprocesate au fost dăunătoare

Studiul, publicat luni în revista The Lancet, a colectat informații despre alimentația a 266.666 de bărbați și femei din șapte țări europene între 1992 și 2000. Cercetătorii i-au urmărit pe participanți timp de 11 ani pentru a vedea cine a dezvoltat diverse afecțiuni cronice, inclusiv cancer.

Când au intrat în studiu, fiecare persoană a fost rugată să-și amintească ce a mâncat de obicei în ultimele 12 luni, iar cercetătorii au clasificat alimentele după sistemul de clasificare NOVA, care privește dincolo de nutrienți și modul în care sunt fabricate alimentele.

„Pentru a o estima, cercetătorii au trebuit să descompună alimentele în diferite ingrediente pentru a încerca să afle dacă sunt ultraprocesate sau nu”, a declarat Duane Mellor, dietetician autorizat și cadru didactic principal la Aston Medical School din Birmingham, Marea Britanie. Mellor nu a fost implicat în acest studiu.

„Această abordare, mai ales că datele privind alimentele sunt vechi de până la 30 de ani, ar putea face ca acest tip de interpretare a datelor istorice folosind o definiție modernă să fie deschisă erorilor”, a declarat Mellor într-un comunicat.

Atunci când alimentele ultraprocesate au fost examinate pe subgrupuri, nu toate au părut să fie asociate cu dezvoltarea mai multor afecțiuni cronice, a declarat autorul principal Reynalda Córdova, un student postdoctoral în științe farmaceutice, nutriționale și sportive la Universitatea din Viena.

„În timp ce anumite grupuri, cum ar fi produsele de origine animală și băuturile îndulcite artificial și cu zahăr, au fost asociate cu un risc crescut, alte grupuri, cum ar fi pâinea și cerealele ultraprocesate sau produsele alternative pe bază de plante, nu au arătat nicio asociere cu riscul”, a declarat Córdova într-un comunicat.

„Studiul nostru subliniază faptul că nu este necesar să se evite complet alimentele ultraprocesate; mai degrabă, consumul acestora ar trebui limitat și ar trebui să se acorde prioritate alimentelor proaspete sau minim procesate”, a declarat coautorul Freisling într-un comunicat.