ANALIZĂ Cât de legală e greva magistraților

„Având în vedere discuțiile din spațiul public privind iminența adoptării unor modificări radicale ale condițiilor de acordare a pensiei de serviciu a magistraților, în ciuda deschiderii permanente la dialog pe care reprezentanții sistemului judiciar au arătat-o în toată această perioadă, ținând seama de faptul că punctele de vedere exprimate de sistemul judiciar și de către asociațiile profesionale au fost ignorate complet în procesul legislativ, admițând că sistemul actual de pensionare necesită ajustări (spre exemplu, pensia de serviciu nu ar trebui să depășească cuantumul salariului net), procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București și al parchetelor de pe lângă judecătoriile de sector înțeleg să adopte, ca formă de protest, suspendarea pe perioadă nelimitată a activității, cu excepția unor cauze considerate urgente”. Acesta este o parte din comunicatul de presă remis publicității de magistrați miercuri, conform pcnews.ro.

Judecătorii Curții de Apel București, întruniți în Adunarea Generală, au luat o hotărâre unanimă privind adoptarea acestei forme de protest ce constă în amânarea judecării cauzelor, cu excepția cauzelor urgente. Decizia a fost susținută și de magistrații Curții de Apel Alba Iulia.

Nemulțumirile magistraților

Magistrații invocă volumul mare de dosare în rândul judecătorilor, incoerența și lipsa de transparență a sistemului judiciar, subestimarea cronică a schemei de personal care nu a fost adaptată la volumul imens de cauze de foarte mulți ani, incompatibilitățile și interdicțiile profesiei. Plecările masive ale profesioniștilor din sistemul judiciar au îngreunat activitatea celor rămași.

Referitor la pensiile judecătorilor, aceștia precizează că această pensie este una “de serviciu și nu specială”, așa cum se afirmă în spațiul public și că aceasta este consacrată încă din 1997 (reforma lui Valeriu Stoica).

Magistrații consideră că legiuitorul nu a oferit niciun argument rezonabil pentru a o elimina și că aceasta a fost concepută pentru a consolida statutul și independța judecătorului. Eliminarea acestei componente a independenței judecătorului este considerată în contradicție cu jurisprudența constantă a Curții Constituționale și cu exigențele actuale exprimate de importante documente internaționale referitoare la drepturile judecătorilor, precum și la rolul acestora în apărarea statului de drept.

Amânarea judecării cauzelor este, însă, o grevă mascată de o formă de protest pe care magistrații spun că o regretă dar că ei consideră că este în interesul societății ca judecătorul să aibă un statut puternic, independent. Statutul judecătorului, spun magistrații, nu este un privilegiu personal, ci este dreptul societății de a avea o justiție independentă și imparțială. Independența judecătorilor nu este negociabilă. De asemenea, magistrații spun că modificările aduse legilor justiției recent adoptate (decembrie 2022) au reprezentat un obiectiv îndeplinit conform PLanului Național de Redresare și Reziliență, care prevede explicit neincluderea pensiilor judecătorilor în categoria care urmează să fie modificată.

Cât de legală e greva magistraților?

Deși problemele cu care se confruntă magistrații sunt cunoscute, tema dezbătută în spațiul public este legalitatea acestor proteste, având în vedere că Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, le interzice procurorilor și judecătorilor dreptul la grevă, iar Legea nr. 54/2003 privind sindicatele, le interzice acestora constituirea în sindicate. De asemenea, Legea 62/2011, a dialogului social, le interzice magistraților greva sau protestul

Acțiunile acestea fuseseră anunțate încă de săptămâna trecută și se înscriu în contextul adoptării OUG nr. 7/2019 care aduce modificări legilor justiției. Magistrații care protestează spun că aceste modificări afectează independența justiției, sunt adoptate fără consultarea lor și nu sunt justificate de o situație urgentă reală.

Nu este prima dată când magistrații întrerup activitatea din cauza nemulțumirilor legate de legislația care-I vizează. În 2009 a mai avut loc o grevă în contextul legii salarizării și încă una în 2016, legată tot de salarizare.

“Solicităm ca punctele de vedere exprimate de întreg corpul magistraților în Adunările generale din data de 31.05.2023 să fie avute în vedere în procesul legislativ de adoptare a modificărilor legislative cu privire la pensiile magistraților”, se arată în finalul comunicatului Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

Concluzii:

Protestul magistraților nu are un temei legal. Cu toate acestea, nemulțumirile lor sunt îndreptățite. Sistemul judiciar românesc este supraîncărcat. Judecătorii români au, de departe, cele mai multe dosare din UE. Ei sunt, de asemenea, nemulțumiți mde creșterea vârstei de pensionare, care le-ar afecta veniturile.