Legea pensiilor speciale. Ce amendamente de ultimă oră propune Coaliția pentru a nu pierde peste un miliard de euro

Cu câteva zile înainte de termenul limită, liderii Coaliției de guvernare încearcă să adopte amendamente la legea pensiilor speciale pentru a nu pierde peste un miliard de euro din banii europeni alocați prin Planul de Redresare. Propunerile convenite ajung marți în comisiile parlamentare.

Dacă nu va fi votat în plenul Senatului până vineri, 31 martie, proiectul legii pensiilor speciale va fi adoptat tacit în forma emisă de guvern, dar care a fost criticată de Comisia Europeană și Banca Mondială. Adoptată în forma de acum, legea riscă să ducă la pierderea a peste un miliard de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

De la Senat, proiectul ar urma să ajungă apoi la Camera Deputaților, for decizional, dar acolo nu poate fi modificat esențial față de varianta votată de senatori.

Cu sabia pierderii a peste un miliard de euro din PNRR deasupra capului, liderii Coaliției de guvernare s-au întâlnit duminică seara la Vila Lac pentru a vedea cum descurcă spinoasa problemă a pensiilor speciale.

Coaliția încearcă să împace solicitările Comisiei Europene – „contributivitate și sustenabilitate”- cu rezistența sistemului, care nu vrea să-și piardă privilegiile, dar și cu diversele decizii ale CCR în cazul magistraților, „depopularea” instituțiilor, după cum a spus liderul PSD, Marcel Ciolacu, și lipsa cronică de apetit a clasei politice de a se atinge de aceste categorii socio-profesionale.

Din informațiile Europei Libere, unele din principalele amendamente vizează:

• Pensiile magistraților se vor indexa cu inflația, ca la toți cetățenii, și nu în funcție de majorările salariale din sistem, semnificativ mai mari decât cele ale celorlalte categorii;
• Supraimpozitarea cu 15% a părții de pensie specială bazată pe necontributivitate. Aceasta parte reprezintă mai mult de 2/3 din pensie;
• Renunțarea la prevederea (din proiectul guvernului) potrivit căreia membrii CSM, președintele Curții Supreme, șefii Parchetului General, DNA și ai DIICOT puteau beneficia de pensii speciale după numai un singur mandat în aceste instituții, fără a avea vechimea în magistratură cerută de lege (25 de ani);
• Interdicția de a cumula mai multe pensii speciale. Se va alege una dintre pensii;
• Nicio pensie specială nu va mai depăși venitul salarial brut în plată;
• Document. Amendamentele propuse de Coaliție – AICI.

Amendamentele urmează să fie redactate și depuse la Comisia Juridică a Senatului, precum și la celelalte comisii de resort: muncă și buget-finanțe. Ședințele celor trei comisii vor avea loc marți, începând cu ora 10:00 și proiectul de lege ar urma să fie votat în plenul de miercuri.

Numărul pensionarilor specialie

În total în România sunt 200.000 de pensionari speciali, din care 190.000 sunt în apărare și ordine publică și 10.000 în magistratură, MAE, Curtea de Conturi, parlament și navigație.

Pensiile speciale ale militarilor costă bugetul de stat 0,72% din PIB, iar celelalte 0,1% din PIB. ( Ministrul Muncii, Marius Budăi)

Săptămâna aceasta va fi crucială și din alt punct de vedere: o delegație a Comisiei Europene va veni în România pentru a discuta cu guvernul etapa implementării PNRR, cu accent pe pensii și decarbonizare.

Ce a cerut Comisia Europeană

Recomandările în privința pensiilor magistraților:

• Alinierea creșterii pensiilor la sistemul contributiv;
• Creșterea vechimii în muncă-eliminarea posibilității pensionării anticipate la vârsta de 45 de ani;
• Calculul pensiei să se raporteze la veniturile din întreaga carieră și nu la cele din ultimele 12 luni de muncă;
• Rată de înlocuire mai mică, de maximum 45% din veniturile salariale și nu de 80%;
• Să nu mai existe pensie mai mare decât salariul;

Recomandările cu privire la pensiile militare:

• Rata de înlocuire să fie 45% din veniturile salariale, față de 65% cât e în prezent;
• Calculul pensiilor speciale să se bazeze pe veniturile din întreaga carieră;
• Creșterii pensiilor să fie la fel ca în sistemul contributiv, în funcție de inflație;
• Ce a cerut Banca Mondială
• toate pensiile trebuie să țină cont de contributivitate;
• să existe un stagiu minim de plată;
• nicio pensie să nu mai depășească venitul din timpul serviciului;
• protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi doar la pensiile magistraților și doar în limitele prevăzute explicit de motivările CCR.
• Să nu se mai creeze noi categorii de pensionari speciali.

Ce a făcut Guvernul în proiectul de lege care trebuie modificat

1. Magistrați

• Pensia se calculează la 80% din media salariilor brute pe 12 luni consecutive, la alegere din ultimii 5 ani, inclusiv sporurile permanente.
• Vârsta de pensionare rămâne în continuare la cerere după 25 de ani de vechime în muncă.
• Procurorul general, șeful DIICOT și al DNA, președintele Curții Supreme și membrii CSM vor beneficia de pensie specială după expirarea unui mandat întreg în funcție.
• Pensiile aflate în plată se vor recalcula (prevedere considerată neconstituțională de experți, care contrazice decizii ale CCR).
• Personalul de specialitate asimilat magistraților din Ministerul Justiției, CSM, Înalta Curte, CCR și alte instituții va beneficia în continuare de pensii speciale, chiar dacă nu au fost magistrați, ceea ce e cazul în multe situații.
• Asimilarea vechimii pentru alte profesii juridice – avocați, notari, consilieri juridici, jurisconsulți, grefieri etc. – rămâne în vigoare până în 2028, până când vor fi recunoscuți câțiva ani de vechime în afara magistraturii.

2. Militari

Pensiile militarilor se vor calcula în funcție de media soldelor sau salariilor brute din ultimele 12 luni (în loc de 6 luni ca în prezent).

3. Diplomați, funcționari parlamentari, personal aeronautic, servicii de informații, funcționari ai Curții de Conturi

• Pensiile speciale se calculează la 65% din media salariilor brute din ultimele 12 luni în loc de 80% cât este în prezent.
  Vechimea în muncă necesară pensionării este de 15 ani.
• Pensiile nu se recalculează

Coaliția a jucat ping-pong cu legea și responsabilitatea

Hulite și repudiate de politicieni pe vremea când se aflau în opoziție, pensiile speciale ale unor categorii socio-profesionale, în special cele ale magistraților, au fost un permanent subiect de indignare publică și de promisiuni politice neonorate.

Coaliția PSD-PNL-UDMR nu a făcut excepție de la regulă, dar s-a aflat între ciocan și nicovală. Pe de o parte este temătoare de previzibilele reacțiile sociale ce ar urma scăderii pensiilor speciale, fiind însă și captivă propriilor interese – sunt miniștri, parlamentari și funcționari de rang înalt care beneficiază de astfel de pensii (un exemplu este chiar premierul Nicolae Ciucă).

Pe de altă parte, Coaliția se află sub presiunea îndeplinirii jalonului din PNRR privind reforma pensiilor și a inflexibilității Comisiei Europene care nu a vrut să cedeze în punctele esențiale. De altfel, în momentul aprobării, România și-a asumat îndeplinirea reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Aceasta a fost o condiție a alocării banilor. Comisia nu face decât să urmărească, punct cu punct, îndeplinirea angajamentelor asumate în PNRR.

Încercările PSD de a renegocia cu Bruxelles-ul limita de 9,4% din PIB pentru pensii au fost un eșec, așa încât guvernul s-a văzut obligat să elaboreze un proiect de lege, care a fost însă criticat de Comisie și Banca Mondială.

Toate declarațiile din ultima perioadă arată tensiunea și indecizia care guvernează subiectul. Marcel Ciolacu a declarat că reforma pensiilor speciale va genera o criză în sistemul public.

„Dacă în acest moment noi luăm ad-litteram ce ne-am asumat în PNRR, depopulăm Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Justiția, toate Serviciile din România. Dacă ne dorim acest lucru, eu nu-mi doresc acest lucru, mergem ad-litteram (…)”.

După doar o zi, Marcel Ciolacu a revenit la sentimente mai bune, spunând că reforma pensiilor speciale nu va fi abandonată.

„Este cel mai dur şi solid test pentru administrația românească, dar și cea mai bună pregătire posibilă pentru celălalt obiectiv major al statului român, aderarea la OCDE. Și, recunosc, sunt teme complicate, dar veți vedea că această coaliție le va duce la capăt. Nu vom abandona nici în privința pensiilor speciale, nici a celorlalte reforme”, a declarat Marcel Ciolacu.

Duritatea testului este dovedită și de declarațiile premierului Nicolae Ciucă, care insistă că pensiile militarilor nu sunt speciale, ci „ocupaționale, de serviciu”, deci reforma la Ministerul Apărării s-a realizat deja.

„Nu cred că este oportun, absolut deloc, pentru niciun partid politic, să capitalizeze, să se urce pe un astfel de subiect într-un astfel de moment”, a spus Ciucă.

Subiectul este însă o temă concretă și specifică, iar Comisia Europeană explică faptul că că sistemul de pensii din România devine nesustenabil.

Sistemul românesc, unic în UE. Doar în 10 state magistrații au pensii speciale

Un document al Curții Constituționale arată că din cei peste 208.000 de beneficiari de pensii de serviciu, cel mai bine plătiți sunt magistrații. Astfel, media pensiei pentru cei 4.094 de magistrați este de 19.221 de lei.

Media pensiei pe bază de contributivitate în 2022 este de 1.846 lei, ceea ce înseamnă un raport de 10/1 între pensiile magistraților și pensiile celorlalți cetățeni.

Ca urmare a majorărilor făcute anul acesta, pensia specială medie a crescut de 160 de ori, raportat la pensiile bazate pe contributivitate.

Contrar afirmațiilor magistraților sau diverșilor politicieni, de pensii speciale beneficiază doar magistrații din zece state ale Uniunii europene, potrivit unei analize a Comisiei Europene din 2020.

Este vorba de: Estonia, Lituania, România, Polonia, Danemarca, Belgia, Irlanda, Portugalia, Malta.

Avantajele diferă, însă, de la țară la țară, dar nicăieri nu sunt de anvergura celor din România.

Vârsta de pensionare a magistraților români comparativ cu aceea din UE

În criza sistemică de magistrați pe care o clamează ministerul justiției, politicienii și înșiși magistrații, pensionarea după 25 de ani de carieră, la o vârstă care poate începe cu 45 de ani este o anomalie.

Ca dovadă, în Uniunea Europeană, există o singură țară cu o situație cumva similară – Letonia – potrivit Comisiei Europene. Acolo, magistrații se pot pensiona de la 50 de ani, dar cu o pensie calculată din venitul net, nu din cel brut ca în România.

În Portugalia, magistrații care au pensii speciale se pensionează la 65 de ani. Dar pensia specială este condiționată de 40 de ani de muncă, din care 25 obligatoriu în magistratură.

În Germania, vârsta de pensionare este între 65 și 67 de ani, iar în Austria 63 de ani și jumătate.

În Franța, vârsta de pensionare este de 62 de ani, iar în Bulgaria este cea standard pentru toată lumea, peste 61 de ani la femei și 64 de ani la bărbați.