Marile restanțe ale Coaliției la început de 2023

Puterea are o listă lungă de restanțe pentru începutul de an, având de făcut reforme în zona educației, pensiilor speciale, legislația penală şi siguranța națională, arată Adevărul.

Amendarea legislației penale, cu frâna trasă

Guvernul nu a urgentat nici modificările la Codul Penal și Codul de Procedură Penală, în condițiile în care au trecut de Executiv proiectele doar în ultima ședință a Guvernului, pe 28 decembrie, iar forma finală va fi dată de Parlament, instituție care va începe dezbaterile doar din februarie. În cazul Codului Penal are loc punerea în acord cu opt decizii ale CCR, în timp ce în cazul Codului de Procedură Penală ar trebui armonizată legislația cu nu mai puțin de 36 de decizii ale CCR.

Una dintre prevederile din proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală este reintroducerea înregistrărilor efectuate de serviciile de informații ca mijloace de probă în procesul penal. Într-o reacție pentru G4Media, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a precizat că va fi asigurată și o procedură de contestare a acestui tip de probe, pentru a fi respectată o decizie anterioară a CCR. Amendarea legislației penale ar trebui să fie gata, adică în vigoare, până la trimiterea primei cereri de plată din PNRR în 2023, care va avea loc perioada mai-iunie, au precizat surse guvernamentale pentru „Adevărul”.

Tot până la prima cerere de plată din 2023 trebuie să fie în vigoare noua reformă a pensiilor speciale, proiectul fiind de abia înaintat Parlamentului, deși perioada ianuarie-iunie 2023 era destinată clarificărilor pentru Comisia Europeană. De altfel, în primele luni din 2023 ar trebui să ajungă și proiectele pentru sistemul public de pensii, dar și reforma salarizării, însă pentru moment nu există nici măcar drafturile pentru acestea, potrivit informațiilor „Adevărul”.

Pachetul de legi pe securitatea națională

De asemenea, Coaliția are de venit mai întâi în Guvern, apoi în Parlament, cu pachetul pe securitate națională. Singurul proiect deja adoptat de Parlament cel referitor la legea privind securitatea cibernetică, atacată la CCR de Opoziție, după ce a trecut la foc automat de Legislativ în luna decembrie. Nicolae Ciucă anunța încă din mai că urmează să treacă de Guvern toate cele zece proiecte de lege, însă lucrurile s-au mișcat mult mai greu din cauza controverselor legate de anumite prevederi din noile inițiative de funcționare a SRI, SIE, dar și a proiectului privind activitatea de informații și contrainformații.

În Parlament a fost înființată o comisie specială care le așteaptă pentru dezbatere. Șefia e asigurată de social-democratul Eugen Bejinariu, în timp ce vicepreședintă e Nicoleta Pauliuc (PNL), iar secretar Bogdan Rodeanu (USR). În comisie sunt atât deputați, cât și senatori.

Modificarea legislației electorale

Nu în ultimul rând, în Parlament sunt așteptate modificări în ceea ce privește legislația electorală. Un proiect de lege de la Camera Deputaților, for decizional, prevede ca minimum o treime dintre candidați să fie femei, pe listele de la parlamentare și locale. De asemenea, un alt proiect este cel care condiționează primirea de bani mai mulți de la AEP de la promovarea femeilor pe locuri eligibile. Cele două inițiative erau anunțate ca priorități ale PNL și la începutul sesiunii precedente, dar lucrurile nu au progresat