Codruț Olaru, avansat la gradul de general cu două stele și pensionat de Iohannis. Salariul uriaș încasat de procurorul CSM

Săptămâna aceasta președintele Iohannis l-a avansat în grad de general-maior cu două stele pe procurorul CSM Codruț Olaru, în vârstă de 50 de ani, semnându-i apoi și decretul de eliberare din funcție prin pensionare, arată Fanatik.

Codruț Olaru, avansat în grad și pensionat

Nu mai puțin de patru membri CSM, cel puțin până în acest moment, și-au depus cererile de pensionare la finalul acestui an, atunci când li se încheie și mandatul la Consiliu. Printre aceștia se numără judecătorii Gabriela Baltag, Andrea Chiș, și procurorii Nicoleta-Margareta Ţînț și Florin Deac. Fie că este vorba de o decizie luată acum la încheierea celor șase ani la CSM sau incertitudinea privind menținerea pensiilor speciale, ultimul care să alătură acestor nume este fostul șef al DIICOT, Codruț Olaru.

Marțea trecută, președintele Iohannis a semnat decretul de înaintare în grad a procurorului Codruț Olaru la trecerea acestuia în rezervă, în data de 31 decembrie 2022. După trecerea în rezervă acesta va putea ieși și din magistratură, în contextul în care se știa că dorește să iasă la pensie după mandatul din cadrul CSM. „Decret privind inaintarea in gradul de general-maior – cu două stele, la trecerea în rezervă, a domnului general de brigadă – cu o stea Olaru Codruț din Ministerul Apărării Naționale, la data de 31 decembrie 2022”, se arată în decretul semnat de președintele Iohannis privind trecerea în rezervă a procurorului militar, Codruț Olaru.

Modul în care Codruț Olaru a ajuns la gradul de general de brigadă cu o stea este unul controversat, în contextul în care acesta a activat în cadrul la Secției Parchetelor Militare pentru o perioadă de doar cinci luni, între luni mai și octombrie în anul 2016, perioadă în care nu a finalizat niciun dosar de urmărire penală. Activitatea sa de procuror militar a început după data de 17 mai, atunci când președintele Iohannis semna decretul de rechemare în activitate a acestuia.

Avansarea sa în grad a avut loc cu o viteză uimitoare, acesta ajungând de la gradul de caporal la cel de general cu o stea în mai puțin de patru ani. Acesta a devenit cadru militar în rezervă în anul 2011, același an în care a primit succesiv gradele de locotenent-colonel și colonel, primul în luna februarie, iar al doilea în luna octombrie. Aceste avansări în grad au avut loc în perioada în care la conducerea Ministerului Apărării se afla Gabriel Oprea. Un an mai târziu însă, când ministru era Corneliu Dobrițoiu, o comisie specială îi retrăgea acestuia gradul de colonel în condițiile în care „nu putea desluși dacă acest grad a fost acordat în baza legii și a nevoilor ministerului”, pentru ca în următorul an, atunci când ministru era Mircea Dușa, ministerul să-i dea înapoi gradul de colonel.

Trebuie subliniat că în anul 2011 Codruț Olaru era șeful DIICOT, perioadă în care au fost instrumentalizate dosarele furtului de arme de la Ciorogârla și dosarul Floricel Achim, condamnat la 12 ani și șase luni de închisoare pentru că a vândut secrete militare ucrainenilor. Ulterior, Codruț Olaru avea să primească prima stea de general de la președintele Traian Băsescu.

Acuzat de plagiat, pensie de 30.000 de lei

Președintele Băsescu este cel care în anul 2007 îl numea pe Codruț Olaru procuror-șef al DIICOT, la propunerea ministrului justiției de la acea vreme, Monica Macovei, în urma unei preselecții organizate de către procurorul-general al României de la acea vreme, Laura Codruța Kovesi. Din 2013 a fost adjunct al procurorului general al României, perioadă în care funcția era ocupată de Tiberiu Nițu, iar în anul 2016 s-a și înscris în competiția pentru această funcție după demisia lui Nițu, pierzând în fața lui Augustin Lazăr.

În cadrul CSM, acolo unde a fost ales vicepreședinte în anul 2018, Codruț Olaru a fost unul dintre puținii procurori care au votat în mod constant alături de majoritatea formată în jurul Liei Savonea. Deși au fost și unele excepții, cum a fost cazul avizului negativ privind raportul ministrului Tudorel Toader pentru demiterea Laurei Kovesi, Olaru a avut cel mai adesea poziții de echilibru între cele două tabere, de exemplu abținându-se la voturile privind Secția Specială, la voturile cruciale, acolo unde fiecare vot conta, acesta s-a raliat majorității Liei Savonea. Un astfel de exemplu este avizul negativ pe care CSM l-a dat în februarie 2021 proiectului de desființare al Secției Speciale propus de ministrul Stelian Ion.

De altfel activitatea sa în cadrul CSM a stârnit iritarea procurorilor din parchete, în special a celora din DIICOT – cei care l-au votat ca reprezentant în CSM. În anul 2019, Adunarea Generală a procurorilor din DIICOT a votat abrogarea dispozițiilor legale ce reglementau funcționarea SIIJ, asta în timp ce Codruț Olaru venea cu un proiect legislativ de reformarea a acestei unități de parchet. La fel, în aceeași perioadă, majoritatea condusă de Lia Savonea încerca numirea Adinei Florea în fruntea SIIJ, în timp ce opoziția din CSM cerea amânarea votului până la decizia CJUE privind Secția Specială.

Atunci procurorii din Parchetul General i-au cerut lui Olaru să susțină amânarea votului, însă Olaru și-a anulat votul în ce-a de-a șaptea ședință pentru numirea Adinei Florea – votul său dovedindu-se decisiv, rezultatul final fiind 9 la 9. De altfel, atunci când în spațiul public au apărut o serie de conversații de pe grupurile de WhatsApp ale magistraților unii procurori s-au referit și la activitatea lui Olaru: „Ăsta pe cine dracu mai reprezintă? DIICOT sau DNA în niciun caz”, a scris un procuror.

Numele lui Olaru este legat însă și de un alt scandal, în anul 2018, acesta fiind acuzat de jurnalista Emilia Șercan că și-a plagiat lucrarea de doctorat, susținând că toate cele 250 de pagini ale lucrării sale sunt copiate. „Lucrarea însumează 250 de pagini şi reprezintă o simplă inventariere a unor tematici cum ar fi traficul de droguri sau de persoane, terorismul, criminalitatea informatică sau spălarea banilor. Nu este nimic autentic în respectiva lucrare”, a susținut jurnalista. Conducătorul de doctorat al procurorului Olaru a fost chiar fostul ministru Tudorel Toader.

În luna mai 2021, CNATDCU decide retragerea titlului de doctor pentru Olaru, susținând că este vorba de un caz de plagiat „grosier”. Direcția juridică a Ministerului Educației a decis însă să nu avizeze hotărârea CNATDCU și a cerut forului să suspende procedura de evaluare până la finalizarea procesului intentat chiar de Codruț Olaru împotriva CNATDCU (în fapt două la număr). Mircea Dumitru, vice-președintele CNATDCU a criticat decizia direcției juridice din minister, susținând că aceasta „nu este o instanță judecătorească” – însă aceeași direcție juridică nu vine cu niciun argument la procesul intentat de Olaru. Procesul a ajuns acum la Instanța Supremă după ce Curtea de Apel București i-a dat dreptate procurorului CSM, iar jurnalista Emilia Șercan a acuzat o „lungă serie de coincidențe” ce au dus la o asemenea decizie. Ultimul lucru ce trebuie subliniat este faptul că direcția juridică a ministerului era condusă atunci de Sorin Cîmpeanu.

La începutul anului viitor Codruț Olaru se va pensiona și va avea o pensie specială de circa 30.000 de lei pe lună. Potrivit ultimei sale declarații de avere, acesta a încasat 330.000 de lei indemnizație de membru CSM, alți 157.000 de lei reprezentând alte drepturi tot de la CSM și alți 235.000 de lei de la Ministerul Public și Secția Parchetelor Militare.