România rămâne țara europeană cu cei mai mulți copii care nasc copii. Una din trei mame minore s-a născut tot dintr-o mamă minoră
Este concluzia unui studiu privind situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România, prezentat de Organizația „Salvați Copiii” România, în cadrul unei mese rotunde, organizată în parteneriat cu Senatul României.
O analiză a situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România a fost prezentată astăzi, de organizația „Salvați Copiii România”, în cadrul unei mese rotunde, organizată în parteneriat cu Senatul României. Autoritățile au dezbătut soluțiile necesare pentru protejarea medicală și socială a fetelor din comunitățile vulnerabile și a copiilor acestora, precum și soluții pentru diminuarea fenomenului mamelor minore, în contextul în care 45% din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, plasând țara noastră pe primul loc în UE la acest capitol.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 260 de tinere din 46 de comunităţi rurale defavorizate în cadrul cărora Organizaţia „Salvaţi Copiii” implementează proiectul „Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale și sociale pentru adolescentele însărcinate și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România și Republica Moldova”, derulat de Organizația „Salvați Copiii” în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului – CIDDC și Asociația Sănătate pentru tineri din Chișinău, cu sprijinul MSD for Mothers și MSD România.
Până acum, Salvaţi Copiii România a acționat în 64 de comunităţi rurale defavorizate cu 80.000 de mame, gravide şi copii sub 5 ani.
Studiul arată că una din trei mame minore din România a fost născută tot de o mamă minoră, 75% au rude sau cunoştinţe care au născut înainte de a împlini 18 ani, 2 din 10 au mai mult de un copil, 80% nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informații despre utilizarea acestora, iar vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani. Familia rămâne principala sursă a informațiilor, procentul celor care spun că nu au fost informate fiind în continuare ridicat.
Același studiu arată că 1 din 10 mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală, 85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, 75% dintre gravidele și mamele minore au renunțat la școală în gimnaziu, 76% au renunțat la școală înainte de sarcină, 18% în timpul sarcinii și 7% după naștere.
Venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore au un venit sub 1.000 lei și doar 12% peste 2.000 lei. Două din 10 persoane identifică veniturile din munci ocazionale ca principala sursă de venit a gospodăriei.
Studiul „Salvați Copiii” arată că 4 din 10 gravide minore vulnerabile nu accesează alte servicii medicale decât cele oferite de medicul de familie, 25% dintre aceste gravide nu au asigurare medicală, 33% dintre ele nu au făcut analizele recomandate din cauza lipsei banilor și doar 4 din 10 afirmă că toate analizele au fost gratuite.
Potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie, iar multe fete și femei din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii și nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii decât atunci când situația lor se precipitӑ sau se înrăutățește. „Accesul la servicii medicale este un imperativ, atât pentru sănătatea mamei, cât şi a copilului. Controlul medical în timpul sarcinii poate preveni grave probleme de sănătate, iar accesul la educaţie, consiliere şi sprijin pe tot parcursul sarcinii şi după naştere ar trebui să reprezinte o prioritate”, a afirmat George Roman, director în cadrul Organizaţiei Salvaţi Copiii România.
Politicile publice în domeniul sănătăţii, reproducerii şi planificării familiale elaborate pe bază de dovezi corect implementate, monitorizate şi evaluate pot îmbunătăţi statisticile referitoare la mamele minore cu costuri relativ reduse şi efecte pe termen lung, a afirmat consilierul prezidenţial Diana Păun. „Analiza Organizaţiei Salvaţi Copiii relevă aceleaşi deficienţe ale sistemului de sănătate cu care se confruntă tinerele mame din zonele rurale şi defavorizate: lipsa accesului sau acces limitat la servicii medicale şi la informare privind planingul familial şi educaţia sexuală. Accesul redus la asistenţă medicală în zonele rurale este o deficienţă a sistemului de sănătate românesc de care vorbim de ceva vreme şi vizează atât asistenţa medicală primară, cât şi pe cea de specialitate. Dacă este să ne referim la cauze, deficitul vizează atât resursa umană, cât şi infrastructura. Consecinţele sunt statisticile nefaste pe care parte ni le-aţi prezentat, dar şi cele care privesc mortalitatea maternă sau infantilă, numărul de decese prin avort sau numărul copiilor abandonaţi, riscul de excluziune socială şi de sărăcie”, a arătat dr. Diana Păun, la dezbaterea generată de lansarea studiului privind situaţia mamelor/gravidelor adolescente din România.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a afirmat că sănătatea mamei şi a copilului este o prioritate pentru ministerul pe care-l conduce, dar în ceea ce privește accesul la servicii medicale și sociale în comunitățile vulnerabile, s-ar putea interveni doar în parteneriat cu autoritățile locale, pentru a schimba aceste statistici. „Există multe comunități unde procentul mamelor tinere este mare și trebuie să ne concentrăm pe aceste comunități, unde sunt multe mame minore. La Ministerul Sănătății, sănătatea mamei și a copilului este o prioritate. Informația legată de contracepție este importantă, așa cum am văzut în Analiza Salvați Copiii. Cred că putem să lucrăm împreună în perioada următoare și trebuie să integrăm politicile în acest domeniu pentru a preveni sarcinile în rândul minorelor prin educație, educație pentru sănătate și facilitarea accesului la servicii medicale”, a spus Alexandru Rafila.
Consilierul prezidenţial Diana Păun a evidenţiat, totodată, necesitatea educaţiei în mediul şcolar şi informarea tinerilor asupra riscurilor aduse de o sarcină nedorită şi asupra modalităţilor de contracepţie. „Educaţia pentru sănătate rămâne prioritară, pentru că este filtrul prin care oferim generaţiilor prezente şi viitoare şansa unor alegeri informate, responsabile, cu privire la propria sănătate şi mă refer la nutriţie, evitarea comportamentelor nocive, la practicarea activităţii fizice, la igienă etc. În cadrul educaţiei pentru sănătate, educaţia sexuală reprezintă o componentă importantă, care are potenţialul de a schimba aceste statistici cenuşii, ca să nu le spunem negre. În mediul rural şi în comunităţile izolate este cea mai mare nevoie de o reţea de medicină şcolară funcţională, de educaţie sexuală, de servicii de planning familial, iar PNRR a prioritizat acest lucru. Investiţia în dotarea şi reabilitarea cabinetelor de planning familial în regiuni vulnerabile cu număr mare de sarcini în adolescenţă şi un număr mare de boli cu transmitere sexuală se regăseşte ca pilon important în PNRR pe sănătate şi va contribui la îmbunătăţiri considerabile”, a mai spus consilierul prezidențial, subliniind că trebuie găsite soluții și pentru asigurarea resursei umane în sănătate.
Ministrul Sănătății consideră că numărul mamelor minore din România s-ar putea diminua doar dacă acestea vor merge la şcoală și crede că educaţia pentru sănătate „poate să genereze un proces care să schimbe lucrurile în bine în ceea ce privește problema mamelor minore” și ar trebui să devină o disciplină permanentă în școli, adaptată oricărei vârste, „care să facă parte din curriculă”. „Accesul la educaţie şi la educaţie sexuală sunt principalele probleme. Şi ar trebui să evităm să rămânem cantonaţi exclusiv în această zonă, a educaţiei sexuale. Avem un nou ministru la educaţie şi sunt convins că o să putem să găsim o soluţie astfel încât educaţia pentru sănătate să devină o disciplină permanentă, adaptată oricărei vârste, care să facă parte din curriculă. Dar nu putem să facem educaţie pentru sănătate dacă aceşti copii nu merg la şcoală. E clar că problema este legată de un background cultural, ei aparţin de multe ori unor minorităţi, unor grupuri vulnerabile care în mod tradiţional se căsătoresc ilegal la vârste extrem de tinere şi ca urmare au copii”, a afirmat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
Ministrul Sănătății consideră că numărul mamelor minore din România s-ar putea diminua doar dacă acestea vor merge la şcoală și crede că educaţia pentru sănătate „poate să genereze un proces care să schimbe lucrurile în bine în ceea ce privește problema mamelor minore” și ar trebui să devină o disciplină permanentă în școli, adaptată oricărei vârste, „care să facă parte din curriculă”. „Accesul la educaţie şi la educaţie sexuală sunt principalele probleme. Şi ar trebui să evităm să rămânem cantonaţi exclusiv în această zonă, a educaţiei sexuale. Avem un nou ministru la educaţie şi sunt convins că o să putem să găsim o soluţie astfel încât educaţia pentru sănătate să devină o disciplină permanentă, adaptată oricărei vârste, care să facă parte din curriculă. Dar nu putem să facem educaţie pentru sănătate dacă aceşti copii nu merg la şcoală. E clar că problema este legată de un background cultural, ei aparţin de multe ori unor minorităţi, unor grupuri vulnerabile care în mod tradiţional se căsătoresc ilegal la vârste extrem de tinere şi ca urmare au copii”, a afirmat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.