Guvernul schimbă becurile, dar ne taxează în funcție de consumul din 2021. „Pare să fie o mare prosteală”

Premierul Nicolae Ciucă a impus trecerea la becuri pe led în ministere, însă românii sunt taxați în funcție de consumul înregistrat în anul 2021

Experții în energie au caracterizat ca „haotică” politica Guvernului Ciucă prin care populația este încurajată să reducă consumul de energie în contextul în care plafonările și compensările se aplică în raport de consumul înregistrat în anul 2021.

Guvernul schimbă becurile, dar ne taxează după anul 2021
Premierul Ciucă a anunțat vineri primele măsuri în ceea ce privește măsurile de reducere a consumului de energie electrică precizând că se analizează un program de înlocuire a becurilor cu filament cu cele pe led. „La nivelul instituțiilor Guvernului vom face în așa fel încât să reducem risipa și există metode prin care să putem să impunem un anumit program de funcționare. Una dintre decizii la nivelul Guvernului a fost ca iluminatul mural să fie oprit la ora 12 noaptea”, a anunțat premierul.

Anunțul șefului Guvernului vine în contextul în care săptămâna trecută Executivul a adoptat ordonanța de urgență 119/2022 privind noul sistem de plafonare și compensare a prețului la energie, OUG ce venea să modifice o ordonanță similară emisă în luna martie. Prețul plafonat se va aplica până la finalul lunii august, însă ceea ce a făcut Guvernul a fost să introducă două categorii de consumator. Cei cu un consum de până la 100kWh vor avea în continuare un preț plafonat de 0,68 lei/ kWh, și o a doua categorie, cu un consum de până la 300 de kWh, vor plăti un preț de 0,8 lei/ kWh însă până la pragul de 255 de kWh, urmând ca diferența să fie plătită la prețul din piață oferit de furnizor.

Un aspect esențial este faptul că cele două categorii au fost determinate pe baza consumului efectiv din anul 2021. Altfel spus, prețul pe care românii îl achită acum la energie este determinat de consumul din anul trecut. Familiile care anul trecut au avut un consum mediu lunar de peste 300 de kWh vor plăti în acest an tariful din contractul cu furnizorul, indiferent de faptul că în aceste luni vor reuși să coboare sub acest prag. Ministrul energiei, Virgil Popescu, declarase după adoptarea ordonanței că noul prag de 255 kWh până la care se plafonează prețul energiei, o reducere cu 15% a pragului de 300 kWh, reprezintă „o stimulare a populației să facă economie”. Miercuri, acesta a precizat însă că a fost luat în calcul anul 2021 „pentru a exista o referință de consum” și că Executivul se gândește la o modalitate de a-i bonifica pe cei care fac economii.

Altfel spus, pragurile de plafonare introduse de către autorități nu au rolul de a stimula reducerea consumului în rândul populației în contextul în care categoriile de consumatori au fost deja stabilite pe baza consumului înregistrat în anul 2021.

Acest lucru a fost subliniat de către reprezentanții Asociației Energia Inteligentă, care i-a avertizat pe consumatori să se aștepte la facturi mai mari în cazul celor care nu au făcut economie în anul 2021. „După ce au fost îndrumați să facă economie la energie electrică, pentru că astfel vor beneficia de preț plafonat, oamenii constată că chiar dacă au redus factura lunară din august 2022 sub 255 lei/kWh, în loc să aibă pe factură prețul promis plafonat de 0,8 lei/kWh constată că au prețul de 1,8 lei/kWh. Adică pentru un apartament cu 3 camere care a consumat 250 kWh în luna august 2022, proprietarul în loc sa achite 200 lei, va achita 450 lei (2,25 ori mai mare).

De ce? Pentru că Legea prevede că se aplică prețul plafonat, doar dacă consumul mediu anual din anul 2021 este sub 255 / 300 kWh. Oamenii trebuie să știe că dacă nu ai făcut economie la energie în 2021, degeaba faci economie la energie anul acesta, că nu primești în luna curentă prețul plafonat promis, pe factură va fi prețul pieții (cel puțin dublu față de prețul plafonat)”, se arată într-un comunicat al AEI.

Pe de altă parte, ministrul Virgil Popescu a precizat că pragul de consum de 300 kWh cuprinde 90% din populația țării, iar pentru cei care în anul trecut au avut un consum mai mare, oficialul a precizat că soluția este să caute pe piața liberă un furnizor de energie cu un preț de sub 0,8 lei/ kWh. „În plaja aceasta de 300 de kWh este cam 90% din populație, pentru care primii 255 de kWh se plătesc cu 0,8 lei, iar diferența prețul din contract. Dacă consumă 320 de kWh, toți cei 320 de kWh sunt la prețul din contract. Dacă însă cel care consumă peste plafon își găsește un furnizor care are prețul chiar sub plafon plătește la acest preț, care este sub plafon. Și există acel furnizor”, a declarat Virgil Popescu.

Ce înseamnă anul 2021 ca referință

Experții din domeniul energiei sunt de părere că autoritățile s-au orientat la consumul de anul trecut în contextul în care nu pot ști exact consumul în lipsa unor contoare inteligente care să preia informațiile online, în contextul în care există diverse profiluri de consumator și facturi estimate. Practic, nu exista certitudinea că ceea ce s-a facturat este în concordanță cu ce s-a măsurat. Rezultatul este însă că au dispărut rațiunile concrete, în materie de prețuri, pentru ca oamenii să facă economii, iar la acest lucru se adaugă și faptul că anul 2021 a fost unul atipic din punctul de vedere al consumului de electricitate.

„Referința la 2021 e ciudată, pentru că 2021 mi se pare un an atipic din multe puncte de vedere. Am avut o primăvară foarte friguroasă, s-a consumat destul de multă energie în sectorul casnic pentru că lumea a avut nevoie de încălzire până aproape de iunie, an de pandemie, cu multă lume lucrând de acasă iar consumul industrial a fost scăzut. E foarte prost aleasă această referință. Nu te încurajează deloc să economisești acum energie. Cred că nu au vrut să-și bată capul și aveau setul complet de date pe 2021 și au folosit așa pentru simpla ușurință a administrării. Nu cred că s-au gândit mai departe de atât”, a declarat, pentru FANATIK, Otilia Nuțu, expert în energie în cadrul EFOR.

La fel, economiștii sunt de părere că prin această referință se ia ca etalon o perioadă în care consumul populației nu era influențat de criza din energie, deci practic autoritățile se bazează acum doar pe bunăvoința și rațiunea oamenilor de a-și reduce consumul.

„Consumul trecut este irelevant, într-o oarecare măsură, mai ales că s-au schimbat puțin modelele de consum și mulți dintre noi am devenit destul de precauți și cumpătați în ceea ce privește consumul de curent electric. Poate că în 2021, neavând în față o criză energetică evidentă, nu eram atât de preocupați să avem în casă becuri care consumă puțin sau să ne cumpărăm echipamente electrocasnice cu un consum foarte redus. România a avut foarte mult timp un preț redus la energia electrică, fapt pentru care, mulți români nici nu au fost interesați de conceptul de eficiență energetică și de investiție în acest sens, atunci când vorbim de locuințele noastre.

Ei bine, acest lucru nu se mai întâmplă începând cu 2022, vedem tot mai multă lume interesată să producă energie cu ajutorul panourilor solare, să aplice pentru așa ceva. Vedem schimbări radicale. Anul 2022 arată radical diferit pe partea de consum față de anul 2021. Practic în procesul de economisire noi nu plecăm de la o situație realistă. Până la urmă nu avem nevoie de un program guvernamental pentru a deveni mai eficienți, mai atenți cu această resursă și nu doar cu această resursă, pentru că noi facem risipă la foarte multe bunuri. Trebuie să economisim fără să ne împingă cineva de la spate. Economisirea face parte dintr-un comportament rațional”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Cristian Păun.

„Cel mai sănătos lucru ar fi să se renunțe”

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă este de părere că introducerea acestor praguri a creat un adevărat haos în rândul populației, nefiind o măsură ușor de aplicat la nivelul întregii populații. Potrivit acestuia, soluția ar fi renunțarea la aceste praguri și introducerea unui preț general, la fel cum s-a procedat în cazul prețului gazelor naturale.

„La ce bulibășeală e acum, cred că cel mai sănătos lucru ar fi să se renunțe la orice interval de consum. Exact ca și la gazele naturale se poate pune un preț în concordanță cu ceva, nu știu ce, că nici la gaze nu a avut nicio logică stabilirea prețului la gaze, dar măcar ar elimina acest haos din mintea oamenilor când le vine factura.

Nu poți să vii să el ceri oamenilor să se gândească cât au consumat anul trecut, în medie lunară. E o chestie care nu poate fi aplicată la nivelul întregii populații. Ca să vii pe genunchi cu un alt sistem de economisire cred că iară s-ar face mai mult rău decât bine. Sincer, cel mai simplu e să elimini pragurile, la fel ca la gaze, și să se gândească – adică nu o chestie făcută pe genunchi și prezentată frumos la televizor – la un sistem de bonificații pentru consumatorii care economisesc energie. Să nu mai ieșim cu mesaje că uite ce economie facem noi că am schimbat trei becuri pe hol. Avem nevoie de un program rațional și nu gargară ieftină din asta”, a declarat, pentru FANATIK, expertul în energie Dumitru Chisăliță.

Potrivit acestuia mecanismul prețului este folosit complet greșit de către autorități în cadrul acestei scheme, pentru că, susține acesta, un astfel de mecanism include toți consumatorii într-o singură categorie generală. Expertul susține că actualele măsuri propuse sunt mai degrabă neserioase, „făcute pe genunchi”, o politică serioasă presupunând identificarea grupurilor omogene și măsurile specifice acestora.

„În momentul în care vrei ca prin preț să determini un anumit comportament la nivelul consumatorului atunci primul lucru pe care trebuie să-l faci este să identifici grupurile omogene de consumatori. Și sunt mai multe astfel de grupuri, sunt grupurile care se înscris în zona sărăciei energetice crunte – adică cei care consumă sub 60-70 de kWh și pentru aceștia este nevoie de un set de măsuri. Apoi există o grupă a celor cu un consum mediu, 70-200 kWh – iar pentru acești consumatori este nevoie de un alt set de măsuri, și așa mai departe.

Ideea este că pentru cei din zona de subzistență nu prea au ce economie să facă. Ei sunt în zona critică iar măsurile trebuie să fie specifice pentru acest tip de consumator. La aceștia cel mult se poate acționa cu schimbarea becurilor, că ei nu prea au altceva. Problema e că aici economisirea nu va fi suficient de importantă – să spunem 3% – deci chiar dacă vin cu măsura asta economia e mică. În categoria următoare pe lângă becurile cu led importante sunt electrocasnicele, deci ne trebuie alte măsuri specifice.

La următoarea categorie, între 200 și 500, vorbim de oameni care utilizează boilere, că stau la bloc și nu au apă caldă sau gospodării din zona rurală care folosesc mașinării pentru munci din zona agricolă, o mulgătoare electrică, un tocător de coceni. Deci aici trebuie să vin cu alte măsuri, pentru că nu mai seamănă cu măsurile de la grupa anterioară. Cei cu un consum până la 1.000 de kWh sunt cei care își încălzesc locuințele prin sisteme electrice, și aici e nevoie de o altă intervenție, poate să subvenționăm schimbarea acestuia cu o pompă de căldură de exemplu”, a declarat, pentru FANATIK, Dumitru Chisăliță.

Potrivit acestuia scopul acestor măsuri trebuie să fie acela de a determina măsuri de eficiență din partea populației și nu penalizarea consumatorilor.

„Dacă vrei într-adevăr să faci ceva doar așa poți acționa prin intermediul prețurilor, altfel e doar un bla bla. O familie care are un boiler pentru apă caldă nu-l poți aduce în zona de economisire decât dacă îl aduci în situația absurdă să nu se mai spele cu apă caldă. Prin aceste măsuri nu trebuie să-i aducem pe oameni la disperare. Unul care să încălzește cu energie nu are nicio șansă. Scopul nu este să-l ținem în frig să se îmbolnăvească, scopul este să determinăm măsuri de eficiență. În mod absurd, există o lege de eficiență energetică promulgată încă din anul 2000 iar acum noi venim și ne filmăm că am schimbat două becuri”, a mai declarat președintele Asociației Energia Eficientă pentru FANATIK, caracterizând campania de economisire a autorităților drept „o mare prosteală”.

Nu este o măsură impusă de UE

Experții din domeniu subliniază că măsurile din această ultimă ordonanță, care în curând va ajunge în Parlament unde va fi din nou modificată, nu are legătură cu măsurile de reducere a consumului pe care le vrea implementate Comisia Europeană. Miercuri, Comisia Europeană, a anunțat că dorește ca UE să implementeze o reducere a consumului cu cel puțin a 5% în orele de vârf și cu cel puțin 10% per total. Propunerea concretă urmează să fie discutată de miniștrii de energie din UE la finalul acestei luni, urmând ca fiecare stat să-și asume o țintă cu care să contribuie la acest program.

Experții din domeniu susțin că pentru români cel mai probabil va exista cel mult o campanie de informare, fără a se ajunge la penalități sau raționalizări a energiei electrice.

„Decizia finală este a autorităților noastre. Nu dăm vina pe Comisie că aceasta ne impune ceva. Să zicem că la noi se va stabili o cifră cu care se va reduce consumul de electricitate. Ce va însemna asta? Fiecare țară va defini singură ce înseamnă perioada de vârf de consum, fie ca o perioadă în care se consumă foarte mult sau o perioadă în care se produce foarte puțin.

Pentru consumatorii casnici cu siguranță nu va exista altceva decât o campanie de informare de tipul: noi vedem în România că perioadele în care se consumă mai mult sunt la anumite ore din zile, și se face o companie de informare – că ar fi bine să nu dăm drumul la mașina de spălat între acele ore. Dar totul fără a se putea pune în aplicare vreo obligație și în niciun caz nu vorbim de o reducere prin raționalizare, taie-i curentul omului. La noi cred că e mai mult o panică că va veni Comisia să ne taie curentul după modelul lui Ceaușescu. La consumatorul casnic sigur nu va fi altceva decât o recomandare, dacă se poate să folosiți aspiratorul în alte ore decât aceste ore, cu o conformare absolut voluntară”, a precizat, pentru FANATIK, Otilia Nuțu.