Motivul pentru care elevii de liceu din rural au rămas fără burse sociale

Ministerul Educației a eliminat fără nicio discuție publică bursa socială pentru elevii din rural care merg la liceu în altă localitate.

Eliminarea bursei sociale pentru elevii de liceu

La finalul săptămânii trecute a fost publicat în Monitorul Oficial ordinul de ministru privind criteriile de acordare a burselor pentru elevii din învățământul preuniversitar. Fără a fi anunțate sau discutate public în mod prealabil, documentul a instituit două modificări majore. În primul rând, pentru elevii de clasa a V-a au fost eliminate bursele de merit, burse ce sunt acordate pentru elevii cu o medie generală de cel puțin 9.50. Până acum aceste burse erau acordate în semestrul II, pe baza mediilor din primul semestru, însă odată cu schimbarea structurii anului școlar când s-a trecut pe module iar elevii au o singură medie generală.

„Problema la bursele de merit pentru clasa a V-a este că s-a schimbat structura anului școlar. Înainte se dădeau după fiecare semestru, iar acum nu mai aveau cum să facă chestia asta și trebuiau să se raporteze la clasa a IV-a, unde se dau calificative. Aici însă nu aveau cum să găsească un criteriu obiectiv pentru a da astfel bursele pentru cei cu foarte bine, pentru că ar fi însemnat să ia toți burse de merit. Uneori un calificativ de foarte bine înseamnă și nota 9, iar cei de la gimnaziu și liceu iau aceste burse când au medii peste 9.50, și deci nu era echitabil. S-a venit în plus însă cu burse de studiu, care nu erau la clasa a V-a, au venit cu burse de studiu la liceu, deci sunt o serie de plusuri per ansamblu”, a precizat Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, conform Fanatik.

O altă modificare importantă a constat însă în eliminarea bursei sociale pentru elevii de liceu din mediul rural care sunt școlarizați într-o altă localitate. Această bursă, în cuantum de 200 de lei lunar, era acordată fără a fi condiționată de venitul net al familiei. Astfel, din ordinul de ministru a fost eliminată, la fel, fără a fi anunțată în prealabil sau dezbătută public, referirea la elevii de liceu.

„Elevii din învățământul primar și gimnazial din mediul rural, care sunt școlarizați într-o altă localitate, întrucât nu au posibilitatea să studieze într-o unitate de învățământ din localitatea de domiciliu, acordarea bursei nefiind condiționată de venitul net lunar al familiei; prin localitate de domiciliu se înțelege comuna/orașul cu subdiviziunile sale administrative”, se arată în documentul citat.

Elevii din rural fără transport decontat

Sâmbăta trecută, ministrul Sorin Cîmpeanu declara că asigurarea gratuității transportului elevilor şi bursele sociale „sunt de maximă importanță pentru Guvernul României”, și chiar enumera acest lucru printre cele zece măsuri implementate de Minister. „Asigurarea gratuității transportului elevilor și bursele sociale sunt de maxima importanta pentru Guvernul României și sunt asigurate, fiecare in parte, de la bugetul de stat! Bursa socială este pentru elevi aflați în dificultate din punct de vedere socio-economic sau medical.

Toţi elevii care învață într-o alta localitate decât cea de domiciliu au asigurat de la bugetul de stat decontul transportului între localitatea de domiciliu și școala, separat de bursele acordate pentru sprijin socio-economic și/sau medical sau de bursele acordate pentru performanta școlară”, a susținut ministrul Cîmpeanu.

Pe de altă parte oficialul liberal sublinia că nu este de acord ca elevii care provin din familii cu venituri mari și foarte mari să primească burse sociale, diminuând astfel bugetul de care ar putea beneficia elevi aflați cu adevărat în dificultate.

„Reprezentanții politicianismului care solicită să primească burse sociale și toți elevii proveniți din familii cu venituri mari sau foarte mari, doar pentru că locuind în proximitatea marilor orașe învață în licee din București, Cluj, Iași, Timișoara sau Sibiu, solicită ca elevii aflați cu adevărat în dificultate să aibă un sprijin material puternic diminuat! Iar cu acest lucru Ministerul Educației NU poate fi de acord”, a mai precizat Sorin Cîmpeanu.

În ciuda declarațiilor ministrului, programul European Youth Village, la care contribuie două asociații civile, a adunat o serie de mărturii ale elevilor din mediul rural și care descriu costurile ridicate pe care trebuie să le suporte pentru a ajunge la unitatea de învățământ.

„Bună, sunt Darius, am 17 ani și locuiesc în Mihăiești, comuna Sânpaul, județul Cluj. Fiind elev în clasa a XII-a în Cluj, sunt nevoit să fac naveta în fiecare zi spre școală. Abonamentul lunar pentru a face naveta până în Cluj costă acum 275 lei pentru aproximativ 25 km, acesta fiind la școală decontat doar 95 lei. Apoi mai plătesc abonamentul pe transportul public din Cluj-Napoca, care anul acesta a ajuns să fie 90 lei doar pe o singură linie (acest abonament nu este decontat deloc)”, sau „Mă numesc Andreea, am 17 ani și locuiesc în satul Ruși, comuna Slimnic, județul Sibiu, la vreo 26 de km distanță de Sibiu. Nu am posibilitatea de a face liceul în satul meu, deoarece nu există decât școală gimnazială, și plătesc abonamentul pe o lună întreagă cu prețul de 506 lei”, „Mă numesc Lavinia, am 17 ani și locuiesc în satul Bolătău, comuna Zemeș, județul Bacău. Zilnic fac naveta la liceu în orașul Moinești, fiind acum în clasa a XI-a. Pentru a putea ajunge la liceu sunt nevoită să-mi fac un abonament care mă costă lunar 300 lei, pentru a putea parcurge cei 17 km”, sunt doar câteva din mărturiile elevilor care au detaliat costurile lunare doar cu transportul.

Între lipsa banilor și abuzul de bursele sociale

Asociațiile elevilor au criticat decizia ministerului, susținând că reprezintă o măsură care va accelera rata abandonului școlar. „Nu știm motivul pentru care s-a ajuns la această decizie, probabil că nu au vrut să mai suporte costurile. Cert este că prin această decizie se anulează dreptul la educație al unui număr semnificativ de elevi, pentru că pentru aceștia costul transportului echivalează cu o taxă. Credem că reprezintă o discriminare pentru elevii din rural care, spre deosebire de cei din orașe precum Bucureștiul, nu beneficiază de transport gratuit”, a declarat Ana-Maria Costache, vice-președintele Asociației Elevilor din București-Ilfov.

Dorința reducerilor cheltuielilor este citat ca motiv și de către publicația EduPedu. De altfel, la rectificarea bugetară din luna august, Ministerul Educației chiar dacă a primit în plus 64 de milioane de lei, cheltuielile cu personalul au fost majorate cu 140 de milioane de lei.

Pe de altă parte, surse din Ministerul Educației au precizat că la baza acestei modificări stă faptul că de acești bani beneficiau automat elevi care nu provin din familii cu o situație financiară dificilă. „În București ajunsesem să dăm acești bani unora din Pipera care nici nu aveau nevoie de ei”, au precizat surse din minister pentru publicația noastră.

Ipoteza este susținută și de Iulian Cristache, care a precizat că în discuțiile din cadrul Ministerului s-a luat decizia eliminării acestei prevederi în contextul în care nu s-a găsit o modalitate de a diferenția între elevii care au nevoie de aceste decontări și cei care nu au nevoie.

„Problema este că nu au găsit un mod echitabil de a nu dezavantaja copiii cu transportul din afara localității. Era tot o bursă socială erau și acești bani de transport în rural, dar sunt și mulți copiii în zona metropolitană, în zona Ilfov, Pipera, Voluntari, care vin în București și au și transport gratuit și beneficiază și de bursă de transport, ceea ce nu era în regulă. Din această cauză s-a creat o problemă la nivel național. Cred că trebuiau să găsească un criteriu, să definească ruralul în raport cu ceilalți, dar nu știu dacă găseau un criteriu general valabil pentru toată țara, care să nu fie discriminatoriu. Să le spui celor din Ilfov că nu poți să le dai pentru că sunt din Ilfov și nu sunt din nu știu ce comună. E o problemă delicată.

Noi am pus amendamente pentru ca aceste burse să fie în continuare, dar nu au vrut, au tăiat. Departamentul juridic sau ministrul pur și simplu nu au dorit să ia acest lucru în calcul. S-a luat în considerare că sunt unii copii ce beneficiază de această bursă neținând cont de venituri și beneficiind și de transport gratuit, ceea ce e adevărat”, a declarat Iulian Cristache.

Deputatul PNL, Onuț-Valeriu Atanasiu, vice-președintele Comisiei pentru Educație de la Cameră, a precizat că decizia ministerului a venit ca urmare a eliminării acestei nedreptăți sociale, și că elevii de liceu beneficiază în continuare de reducerea de 30-50% a transportului intra-județean.

„Din ce am înțeles de la minister, această decizie s-a luat pentru că exista o dublă finanțare pentru decontarea transportului. Pe de o parte erau alocați bani prin alte surse de finanțare dar și prin această bursă socială. Practic, pentru același lucru se dădeau bani de două ori, iar unii copii primeau aceste sume de bani și în condițiile în care nu aveau nevoie directă de ei. Știu că este o problemă serioasă, că spunem de atâta timp că învățământul este gratuit dar nu reușim să găsim o modalitate de a asigura transportul elevilor gratuit. Cred că acest lucru ar trebui lăsat la nivel local, acolo există principalul interes pentru a finanța corect acest serviciu”, a declarat deputatul PNL Onuț-Valeriu Atanasiu.

Critici din partea PSD și a Avocatului Poporului

Decizia venită de la Ministerul Educației a atras imediat critici din partea colegilor din coaliție. „Decizia Ministerului Educației este pur și simplu aberantă, în condițiile în care rata abandonului școlar este în creștere și când una dintre cauze este legată de lipsa posibilităților financiare ale familiilor acestor elevi. Dacă ministrul Sorin Cîmpeanu nu are habar de această realitate cruntă, îi aduc la cunoștință cazul unui eleve care domiciliază în Agigea. Domnule ministru, Ioana Stamatin face naveta la un liceu din municipiul Constanța. Pentru a ajunge la cursuri are nevoie de 18 lei pe zi, adică aproximativ 360 de lei în fiecare lună. Suma pe care ai ei părinți nu și-o permit!”, a scris deputatul PSD Lucian Lungoci pe pagina sa de Facebook.

Aleșii social-democrați au susținut că nu au fost informați sau consultați cu privire la această decizie, decizie ce aparține în totalitate oficialilor din Educație.

„Nu a fost nicio consultare cu Parlamentul României în momentul luării acestei decizii. Am aflat de această decizie din presă. Personal susțin ca elevii să beneficieze de aceste burse în continuare pentru că nu cred că putem vorbi de dezvoltarea unei națiuni dacă nu investim în Educație. Burse pentru elevi și studenți, acces la transport sunt la fel de importante ca și investițiile în infrastructură.

Am dori ca atunci când se iau astfel de decizii să fim și noi măcar consultați pentru că parlamentarii reprezintă legătura directă cu cetățeanul. Este decizia Ministerului Educației, însă am să-l rog pe domnul ministru, chiar dacă nu este atributul nostru al Parlamentului, să existe o consultare pentru a vedea care sunt reacțiile din teritoriu. Eu înțeleg că România se confruntă cu dificultăți financiare, dar nu înțeleg de ce de fiecare dată trebuie să fie cumva pedepsită Educația”, a declarat Natalia Intotero, președintele Comisiei pentru Educație de la Cameră.

De altfel, a existat și o reacție din partea Avocatului Poporului care a catalogat decizia Ministerului ca fiind „nedreaptă”, în opoziție cu proiectul România Educată și menită a adânci inechitățile dintre mediul rural și cel urban.

„Decizia de a elimina această categorie de burse sociale este pe cât de surprinzătoare pe atât de nedreaptă, având în vedere că ea afectează elevii din mediul rural care sunt nevoiți să meargă în altă localitate la liceu, pentru că nu au în cea de domiciliu o astfel de instituție de învățământ. Mai mult, ea a nu fost anunțată public de Ministerul Educației, astfel cum acesta avea obligația legală potrivit dispozițiilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată”, se arată într-un comunicat al instituției Avocatului Poporului.

Renate Weber a precizat că instituția pe care o conduce nu poate face nimic altceva în această situație, și că, singura posibilitate de a interveni este doar atunci când un elev se adresează justiției.

„Din păcate Avocatul Poporului nu are la dispoziție vreo măsură pe care să o poată lua. Noi personal, în numele nostru, nu putem face nimic, dar dacă vom primi o petiție din partea unui elev care se simte nedreptățit, lovit în interesele sale – atunci alături de el putem acționa. Cei care sunt direct loviți în interesele lor pot să atace în contencios-administrativ, noi o putem face numai alături de cineva, și nu în numele instituției”, a declarat, pentru FANATIK, Renate Weber, care a subliniat că asociațiile elevilor pregătesc deja o astfel de acțiune în instanță.

Măsură nedreaptă în ciuda slăbiciunilor

În contextul explicațiilor oferite de către sursele apropiate de minister, vocile din sistem sunt de părere că răul pe care această măsură pare a-l repara este mai mic decât daunele pe care le poate provoca.

„Problema de fond este că la nivel intrajudețean transportul pentru elevi nu este gratuit. Sunt tarife impuse, Consiliile Județene acceptă tarife mai mari de la societățile private și părinții plătesc și de două ori mai mult decât abonamentul pe care-l decontează Ministerul Educației.

E clar că numărul celor care au avut de pierdut de pe urma acestei decizii este mult mai mare decât numărul celor care beneficiau și nu trebuiau să primească. În zona rurală sunt mulți care vin către orașe și vor avea de pierdut acum. Ei primesc niște bani, au un tarif maximal pe care ministerul îl decontează însă, în funcție de rute, acesta acoperă doar 50% sau chiar 30% din costurile elevilor. Din păcate acest transport nu se decontează 100%”, a declarat Iulian Cristache.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2020, în mediul rural își aveau domiciliul 1.176.000 de tineri cu vârste între 15-24 de ani, pe când în orașe erau înregistrați 1.110.00 de tineri cu vârste cuprinse în același interval. De asemenea, în ceea ce privește numărul liceelor, din totalul celor peste 1.400 de licee, 209 se află în mediul rural.

Victoria Stoiciu, expert în cadrul Fundației Friedrich Ebert România, este de părere că în mediul rural, acolo unde potrivit statisticilor doar 8 din 100 de copii ajung să termine o facultate, există o lipsă clară de infrastructură într-un mediu deja dezavantajat economic. În opinia acesteia eforturile autorităților ar fi trebuit să meargă pentru a face mai mult pentru acești copii, indiferent de faptul că unii profită de această prevedere.

„Pentru o familie care trăiește cu 1.500 de lei pe lună, 200 de lei sunt o sumă care fac o diferență. Faptul că un procent chiar și de 10%, sau indiferent de acest procent, dintre copiii ce nu provin dintr-o familie nevoiașă primesc această bursă cred că este compensat de faptul că un procent mult mai mare de elevi care chiar au nevoie de acest sprijin primesc această bursă. În mediul rural sărăcia este foarte mare, și cred că nu există un număr mare de copii care provin din familii bogate. Deci faptul că un mic procent de copii care vin din familii înstărite primesc și această bursă, presupunând că nu au mare nevoie de ea, este compensat de faptul că un procent mult mai mare primește o bursă de care are nevoie vitală și care altfel le afectează drastic o formă de educație superioară, și nu doar de liceu.

Abandonul școlar este oricum uriaș în România, vorbim de circa 16-17 %. În mediul rural acest procent este dublu față de media națională, iar comparativ cu urbanul, cu orașele de peste 50.000 de locuitori, atunci este de șase ori mai mare în rural. Este o diferență de la cer la pământ între un mic sat și un orășel. Ce șanse de a duce până la capăt un copil din mediul rural? Aici ar fi trebuit să fie direcționat principalul efort financiar al autorităților. Iar această măsură era oricum o picătură în ocean, doar această bursă de transport nu rezolva oricum această problemă structurală, care acum însă este adâncită. Logica trebuie să fie ce facem în plus, și nu ce să mai tăiem”, a declarat Victoria Stoiciu.