Preşedintele Italiei nu a acceptat demisia lui Mario Draghi
Preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, nu a acceptat demisia premierului Mario Draghi, anunţă agenţia Ansa.
Draghi şi-a anunţat demisia în Consiliul de Miniştri joi, însă atunci când a mers la Palatul Quirinale, preşedintele Mattarella i-a respins demisia.
Fostul şef al Băncii Centrale Europene a condus un guvern de unitate din februarie 2021.
Într-o declaraţie, el a spus că pactul de încredere care a susţinut guvernul de unitate a dispărut.
”Îmi voi preda demisia preşedintelui republicii în această seară”, a declarat Mario Draghi.
Însă demisia nu i-a fost acceptată, iar Draghi va trebui să fie prezent miercuri în Senatul italian pentru a prezenta motivele care au dus la această situaţie.
Mandatul Parlamentului expiră în primăvara anului 2023. Dacă Mattarella nu poate găsi o soluţie pentru ca guvernul lui Draghi să poată continua, acesta ar putea dizolva legislativuş şi să convoace alegeri anticipate, care ar putea avea loc la sfârşitul lunii septembrie.
Mattarella a apelat la fostul şef al Băncii Centrale Europene, cunoscut sub numele de „”Super Mario” pentru a salva cu ”orice preţ” moneda euro, pentru a scoate Italia din pandemia de coronavirus şi a pune bazele pentru a utiliza miliarde de fonduri europene menite redresării.
M5S se alăturaseră unei largi coaliţii de unitate naţională, care includea partide de dreapta şi de stânga. Însă membrii M5S, care au pierdut un sprijin semnificativ în ultimii ani, s-au plâns că interesele lor au fost ignorate. În măsura votată joi, cei M5S s-a opus unei prevederi din proiectul de lege care să permită Romei să opereze un incinerator de gunoi la periferia capitalei italiene.
Dispoziţia privind gunoiul a fost doar o parte a unui proiect de lege care reduce taxele pe benzină şi motorină, şi extinde reducerea facturilor la utilităţi, dar liderul 5-stele Giuseppe Conte a invocat prevederea privind gunoiul, anunţând miercuri seara că parlamentarii săi vor boicota votul.
În cadrul dezbaterii, mai mulţi senatori au criticat decizia lui Conte.
A face parte dintr-un guvern ”nu este ca şi cum ai lua un meniu şi ai decide, antipasto, nu, gelato, da”, a declarat Emma Bonino, care conduce un mic partid pro-european.
Alţii au remarcat că Draghi a devenit din ce în ce mai mult o figură esenţială în Europa, în timp ce Rusia poartă un război împotriva Ucrainei, în special în contextul demisiei premierului britanic Boris Johnson.
Un aliat al liderului de centru-dreapta Silvio Berlusconi, fostul premier italian, a susţinut în Senat că un colaps al guvernului lui Draghi ar putea declanşa ”destabilizarea Europei”.
”I-aţi face o favoare lui (preşedintele rus Vladimir) Putin”, a afirmat senatorul Antonio Saccone, referindu-se la M5S.
Draghi a guvernat cu sprijinul practic al tuturor principalelor partide din Italia, cu excepţia partidului de extremă-dreaptă, în creştere rapidă, Fraţii Italiei (”Brothers of Italy”), care cere ca Mattarella să le dea italienilor cuvântul la urne.
Printre realizările lui Draghi se numără reformele, având în vedere că Uniunea Europeană a pus o condiţie ca ţara să primească 200 de miliarde de euro în asistenţă pentru redresare după pandemie.