Finlanda neagă că a discutat cu Turcia despre ”extrădări specifice”. Răspunsul care ar putea reaprinde tensiunile privind aderarea la NATO

Ministrul finlandez de Externe, Pekka Haavisto, a transmis vineri, 1 iulie, că țara sa nu a discutat cu Turcia despre extrădarea anumitor indivizi sau grupuri de persoane în timpul negocierilor de la summitul NATO de la Madrid din această săptămână, relatează Reuters.

Precizarea a fost făcută după ce, cu o zi înainte, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că Finlanda şi Suedia trebuie să-şi respecte promisiunile referitoare la extrădări făcute în timpul convorbirilor, în caz contrar protocolul lor de aderare la NATO nu va fi trimis pentru ratificare în parlamentul turc.

Drept consecinţă a invadării Ucrainei de către Moscova, Finlanda, vecină a Rusiei, s-a grăbit să ceară aderarea la NATO pentru a-şi spori securitatea, alături de Suedia, cele două ţări renunţând la decenii de nealiniere militară.

Turcia s-a opus însă iniţial aderării lor la NATO din cauza unui presupus sprijin pentru militanţi kurzi şi alte persoane pe care le consideră teroriste, precum şi a unui embargo privind vânzarea armelor şi a unor cereri de extrădare refuzate pentru kurzi care se află în cele două ţări.

”Am convenit să avem un text semnat şi toate lucrurile cu care am fost de acord se află în text”, a spus Haavisto în cadrul unei conferinţe de presă de la Helsinki.

”Nu am discutat la Madrid despre indivizi anume sau despre liste” cu Turcia, a spus el.

După patru ore de discuţii de la Madrid de marţi, Turcia, Finlanda şi Suedia au semnat un memorandum comun privind măsuri de securitate în schimbul ridicării veto-ului Turciei privind aderarea lor la NATO.

Memorandumul semnat nu prevede nume de persoane care ar urma să fie extrădate, notează Reuters.

Finlanda şi Suedia au afirmat de atunci că vor continua să urmeze legislaţia locală şi internaţională în extrădările solicitate şi că acest proces va depinde de informaţiile pe care le primesc de la Turcia.