Un judecător promovat de liberali în funcții guvernamentale a anulat toate sesizările de plagiat depuse la CNATDCU în cazul doctoratului premierului Nicolae Ciucă

Încă un scut în analiza suspiciunilor de plagiat din teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, președintele PNL: la cererea acestuia, un complet al Curții de Apel București a anulat toate sesizările depuse, la începutul anului, în atenția Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare.

Judecătorul Marius Iosif, cel care a luat decizia anulării sesizărilor, a fost numit, în 2007, de către ministrul liberal de atunci al Justiției, într-o funcție în minister și, ulterior, în cea de director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Fără a oferi vreun motiv, Iosif a refuzat accesul jurnaliștilor la studierea acțiunii din dosarul intentat de Ciucă și nu a răspuns la întrebările legate de potențiala sa lipsă de obiectivitate în judecata speței, conform G4media.ro.

Printr-o decizie anunțată în urmă cu câteva ore, într-un dosar al cărui ultim termen a fost ieri, completul condus de Marius Iosif a decis: ”Admite acţiunea exercitată de reclamantul Ciucă Ionel Nicolae în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei şi Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării şi în consecinţă: Anulează Adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizării nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizării nr. 123/21.01.2022 şi Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizării nr. 143/25.01.2022, toate emise de pârâta Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării.”

După primirea unei copii motivate a deciziei, Ministerul și Unitatea Executivă pot depune recurs. Unitatea Executivă este organismul din Ministerul Educației unde sunt înregistrate sesizările de plagiat, din punctul de vedere al formei (nume persoană care a făcut sesizarea, date personale, existența argumentelor, valabilitatea link-urilor din formular) înainte de fi înaintate Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), singurul care poate analiza dacă suspiciunile se verifică sau nu.

În acest sistem, Unitatea Executivă joacă rol de registratură. Din cele nouă sesizări depuse pentru verificarea tezei lui Ciucă urmare a unor dezvăluiri din Pressone.ro făcute de jurnalista Emilia Șercan, Unitatea a respins șase invocând lipsa unor elemente de formă din formularul de sesizare și le-a admis pe cele trei a căror anulare a obținut-o acum Ciucă în instanță.

Nici Biroul de Presă al premierului și nici reprezentanții Unității Executive nu au trimis G4Media.ro un răspuns sau nu au comentat aspectele legate de dosarul de la Curtea de Apel București.

Printr-o altă decizie, din data de 1 martie 2022, un alt complet de la această instanță suspendase efectele înregistrării celor trei sesizări – cu alte cuvinte, CNATDCU oricum nu mai putea analiza teza lui Ciucă, iar acesta nu era singurul motiv: Parchetul General a demarat o anchetă penală, justificată de o presupusă încălcare a drepturilor de autor, și a luat toate documentele aflate la Consiliu despre acest caz.

Acest lucru a ridicat întrebarea dacă nu există, la nivelul unor autorități publice, o tentativă de a tergiversa/anula verificarea tezei, un alt eveniment alimentând această teorie: acuzațiile Emiliei Șercan referitoare la existența unei intenții de a o compromite, în contextul scandalului tezei premierului.

Jurnaliștii au descoperit alte elemente inedite din această speță, toate desfășurându-se la Curtea de Apel București, instituție condusă de judecătorul Luminița Criștiu Ninu, despre care presa centrală a scris, în mod repetat, că este o apropiată a Liei Savonea, membru influent în Consiliul Superior al Magistraturii și exponentă a unei tabere anti-reformiste din acest organism.

Judecătorul care a decis, pe 1 martie 2022, să suspende efectele înregistrării celor trei sesizări la CNATDCU, se numește Ionela Tudor, detașată de la Tribunalul București. În mod bizar, deși sentința din acest dosar este de mică întindere (o arată și obiectul procesului – suspendare provizorie, precum și faptul că decizia s-a luat de la primul termen, la opti zile după depunerea acțiunii la instanță), nici în acest moment, la aproape patru luni de la pronunțare, nu este redactată/motivată, ceea ce împiedică Ministerul și Unitatea Executivă să depună apel.

La circa o lună după decizia lui Tudor, un avocat, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, observa că ”Din acea ședință din 1 martie 2022 această hotărâre (cea a lui Ciucă n.r.) este singura care nu este motivată și publicată pe site-ul rejust.ro, în condițiile în care potrivit legii motivarea trebuie să se facă în 48 de ore.” De atunci au mai trecut două luni și jumătate, fără să se schimbe ceva.

Și mai multe semne de întrebare apar în jurul magistratului care a judecat dosarul lui Ciucă și a cărui pronunțare a avut loc astăzi. În 2007, pe vremea când era judecător la Brașov, Marius Iosif a fost numit de ministrul Justiției din acea vreme, liberalul Tudor Chiuariu, ca director al Direcției de Analiză și Avizare Acte Normative din minister.

La puțin timp, Chiuariu l-a detașat pe Iosif ca director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, post pe care l-a ocupat până în 2008. El a mai fost numit de Chiuariu și ca președinte al Comisiei de inventariere a arhivei SIPA, în perioada iunie 2007 – decembrie 2008.

După plecarea liberalilor de la Putere, Iosif s-a întors în magistratură, apoi a demisionat și a devenit avocat, pentru ca, recent, să devină din nou judecător, la Tribunalul București, de unde, la fel ca Tudor, a fost detașat la Curtea de Apel București. El nu a răspuns întrebărilor G4Media.ro referitoare la potențiala lipsă de obiectivitate în judecarea dosarului în care reclamantul Nicolae Ionel Ciucă este și președinte al partidului care i-a oferit cele trei funcții de mai sus.

De asemenea, Iosif nu a răspuns nici întrebării de ce a refuzat accesul G4Media.ro la studierea acțiunii din dosarul intentat de Ciucă – un lucru rar și curios, de vreme ce miza o constituie documente publice, postate de pe site-ul CNATDCU, în timp ce reclamantul este persoană publică, iar alte două părți – Unitatea Executivă și Ministerul Educației – sunt instituții publice.

Un alt fapt inedit din dosarul pronunțat astăzi și intentat de Ciucă este acela că, alături de acesta, ca reclamant mai apare o tânără din Algeria pe nume Melissa Abdel Moumene. Un cont de Facebook cu acest nume indică faptul că aceasta a studiat la ASE București.

În aceeași zi în care s-a raliat demersului lui Ciucă de a cere anularea sesizărilor de la CNATDCU, femeia a mai depus o acțiune în care a cerut judecătorilor să anuleze o decizie a Direcției de Imigrări care această instituție dispusese, pe 13 aprilie 2022, returnarea sa în țara natală.

La fel ca în dosarele lui Ciucă, și în acest dosar Curtea de Apel București a admis cererea: a anulat decizia de returnare și a stabilit că Moumene îndeplineşte condiţiile necesare obţinerii permisului de şedere pentru studii în România. Moumene nu a răspuns întrebărilor G4Media.ro trimise ca mesaje private pe contul de Facebook.