14 ONG-uri au sesizat oficial CSM și Inspecția Judiciară în legătură cu cele două sentințe controversate din dosarul de plagiat al premierului Nicolae Ciucă: motivarea judecătoarei care cerea ”stabilitate politică” și repartizarea suspectă la un judecător apropiat de PNL

14 ONG-uri membre în grupul „ONG-uri pentru cetățean” au transmis vineri o sesizare către CSM și Inspecția Judiciară, în care cer analizarea celor două sentințe controversate din dosarul de plagiat al premierului Nicolae Ciucă, potrivit unui comunicat de presă.

Primul dosar vizat de sesizare este cel în care o judecătoare a Curții de Apel București a suspendat analizarea sesizărilor de plagiat, invocând nevoia de stabilitate politică, dar și potențiale daune de imagine pentru premierul Ciucă. Al doilea dosar vizat este respingerea cererilor de analizare a suspiciunilor de plagiat de către un judecător numit de PNL în mai multe funcții publice, dosar în care G4Media a relatat că există indicii despre o posibilă manipulare a sistemului de repartizare a cauzei.

Comunicatul integral:

Organizații membre ale Grupului „ONG-uri pentru cetățean” și partenerii acestora au transmis astăzi o sesizare în atenția Consiliului Superior al Magistraturii și al Inspecției Judiciare, în legătură cu două dosare aflate pe rolul Curții de Apel București, ambele fiind în strânsă legătură cu suspiciunile de plagiat ale premierului în funcție, Nicolae Ciucă. Organizațiile sesizează existența unor potențiale abateri disciplinare în îndeplinirea actului de justiție.

Într-unul dintre dosare, sentința citată în mass-media (publicația G4Media), include evaluări ale completului cu privire la stabilitatea conducerii executive a statului, la cariera politică a reclamantului sau la credibilitatea partidului din care face parte în fața electoratului, ceea ce are putea fi o încălcare a Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor.

În ceea ce privește cel de-al doilea dosar sesizat, conform informațiilor apărute în presă, este indicată existența unor posibile nereguli în sistemul de repartizare aleatorie a dosarului în cauză, lucru extrem de grav în sine, din perspectiva dreptului la un proces echitabil, respectiv a noțiunii de instanță independentă și, cu atat mai grav cu cât reclamantul era chiar prim-ministrul României. Conform informațiilor publicate de presă, în acest dosar ar fi fost folosită metoda „coperta”, despre existența căreia societatea civilă a scris încă din 2009. În plus, în acest dosar există și suspiciunea că judecătorul implicat s-ar fi putut afla într-un potențial conflict de interese, ceea ce reprezintă, de asemenea, o potențială încălcare a Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Organizațiile solicită, de asemenea, o analiză exhaustivă a întregului sistem de repartizare aleatorie a dosarelor, care să cuprindă date și informații cu privire la numărul de plângeri primite de CSM și Inspecție în ultimii ani cu privire la posibile fraude ale acestui sistem și un audit de securitate a sistemului, făcut de auditori de securitate independenți din zona privată. Auditul ar trebui să testeze posibilitatea fraudării sistemului, conform informațiilor apărute în presă sau din plângerile deja primite, ca și mecanismele de control și verificare a funcționării sale corecte.

Redăm mai jos conținutul sesizării:

În temeiul art. 45 alin.1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, vă sesizăm cu privire la potențiale abateri disciplinare în legătură cu următoarele dosare aflate pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal: Dosar nr. 1057/2/2022 și Dosar nr. 2826/2/2022, ambele fiind în strânsă legătură cu suspiciunile de plagiat ale premierului în funcție, Nicolae Ciucă. Aceste potențiale abateri disciplinare reies din ceea ce mass-media a relatat deja, așa cum vom arăta mai jos.

Precizăm, de la bun început, faptul că prezenta sesizare nu antamează în niciun fel fondul sau soluțiile dispuse în aceste dosare.

1.) În ceea ce privește Dosarul cu nr. 1057/2/2022 aflat în faza de recurs, dosar ce vizează suspendarea unor acte incidente în cauză – aspect care nu face obiectul prezentului demers – apreciem că pasaje din motivarea judecătorului cauzei au potențialul de a se circumscrie abaterii disciplinare prevăzute la art.99, lit.d) teza a 2-a, respectiv “manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuțiilor de serviciu”, coroborat cu art.99, lit.s) teza I, și anume: “utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat”.

Astfel, judecătorul cauzei, în cuprinsul motivării, inserează următoarele argumente pentru care acesta consideră necesară suspendarea unor acte:

”Astfel, luând în considerare, contextul social şi politic în care s-a desfăşurat procesul de verificare al tezei de doctorat, chiar până ca CNADTCU, respectiv instanţa de judecată să se pronunţe asupra veridicităţii susţinerilor invocate prin sesizări, Curtea apreciază că reclamantul a suferit un prejudiciu prin aceea că, pe lângă faptul că sesizările nu au respectat condiţiile prevăzute de art. 3 din Anexa nr.3 a OMEC nr. 5229/2020, pct. c) şi d), acestea nu conţin o analiză personală, motivată şi sprijinită pe probe a celor care au formulat sesizările. Totodată, luând în considerare cariera profesională şi, în concret, cea politică a reclamantului, generarea unei astfel de ştiri are un impact major în credibilitatea electoratului şi a partidului, care poate să conducă la retragerea încrederii acordate, mai ales în contextul social şi politic actual, în care este nevoie de o stabilitate în conducerea executivă a statului.

De asemenea, astfel de sesizări neconforme sunt susceptibile şi de a deveni arme ale adversarilor politici, important de menţionat fiind şi faptul că sesizările şi declanşarea verificărilor având loc în scurt timp de la preluarea de către reclamant a funcţiei de prim-ministru al României” (sentința citată de publicația G4Media).

Astfel, sentința citată de publicația G4Media, include evaluări ale completului cu privire la stabilitatea conducerii executive a statului, la cariera politică a reclamantului sau la credibilitatea partidului din care face parte în fața electoratului, aspect pe care îl considerăm neconform cu activitatea de judecată.

2.) În ceea ce privește cel de-al doilea dosar menționat (nr. 2826/2/2022, fond, aflat în faza de recurs), aceeași sursa indică, folosind capturi de ecran ale portalului instanțelor de judecată, posibile nereguli în sistemul de repartizare aleatorie a dosarului cu numărul de mai sus, lucru extrem de grav în sine, din perspectiva dreptului la un proces echitabil, respectiv a noțiunii de instanță independentă și, cu atat mai grav cu cât reclamantul era chiar prim ministrul României.

Prin urmare, dacă lucrurile stau așa, opinia publică a luat notă că în instanțele din România repartizarea aleatorie este doar pentru justițiabilul platitor de taxe și impozite și nu pentru înalții demnitari ai statului care, aparent, au beneficiul unei justiții “alternative”. Simpla bănuială că lucrurile ar sta astfel necesită investigarea cu celeritate a faptelor prezentate.

Astfel, așa cum arată G4Media.ro, datele publice din portalul instanțelor de judecată indică o potențială direcționare a dosarului premierului Nicolae Ciucă către un anume complet de judecată, prin evitarea mecanismului de alocare aleatorie a dosarelor. Ar fi fost folosită metoda „coperta”, despre existența căreia societatea civilă a scris încă din 2009. Suspiciunea este întărită și de faptul că judecătorul desemnat să judece cauza pare a avea/a avut legături politice cu Partidul Național Liberal și cu purtătorul de cuvânt al premierului Nicolae Ciucă, și nu a considerat necesar să semnaleze potențialul conflict de interese. Mai mult, judecătorul a solicitat pensionarea la scurt timp după pronunțarea sentinței favorabile părții Nicolae Ciucă.

Prin urmare, în legătură cu acest al doilea dosar, pornind de la datele apărute în presă, apreciem că pot fi întrunite elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute la art.99 lit.o) “nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor” precum și a abaterii disciplinare prevăzute de art.99, lit.i) teza I: “nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa”.

În concluzie, atât suspiciunile cu privire la repartizarea dosarului cu nr. 2826/2/2022 cât și conținutul politic al sentinței din dosarul cu nr. 1057/2/2022 sunt de natură să aducă prejudicii grave de imagine puterii judecătorești, și să slăbească încrederea cetățenilor în justiție. De aceea, solicităm Consiliului Suprem al Magistraturii și Inspecției Judiciare să investigheze transparent și cu celeritate toate potențialele posibilele derapaje în actul de justiție semnalate mai sus, în interesul integrității și reputației sistemului judiciar, componentă esențială a statului de drept din România.

De asemenea solicităm o analiză exhaustivă a întregului sistem de repartizare aleatorie a dosarelor, care să cuprindă:

Date și informații cu privire la numărul de plângeri primite de CSM și Inspecție în ultimii ani cu privire la posibile fraude ale acestui sistem;
Rezultatele unui audit de securitate a sistemului (atât a măsurilor tehnice, cât și a celor organizaționale), făcut de auditori de securitate independenți din zona privată – recomandăm cel puțin o certificare cu recunoaștere internațională (de ex. CISA) a acestor auditori. Auditul ar trebui să testeze posibilitatea fraudării sistemului, conform informațiilor apărute în presă sau din plângerile deja primite, ca și de mecanismele de control și verificare a funcționării sale corecte.
Va rugăm, de asemenea, să ne aduceți la cunoștință dacă Inspecția Judiciară s-a autosesizat sau a fost sesizată de către Consiliul Superior al Magistraturii ori de către orice altă persoană fizică ori juridică, în privința aspectelor și a dosarelor menționate mai sus.

Semnatari:

• Centrul de Resurse Juridice
• CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
• Asociația Rise OUT
• Asociația Dexonline
• Centrul pentru Studiul Democrației
• Centrul pentru Inovare Publică
• Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
• Centrul pentru Legislație Nonprofit
• Centrul FILIA
• Asociația CIVICA
• Consiliul Tineretului din România
• Asociația pentru Tehnologie și Internet
• ActiveWatch
• Átlátszó Erdély/Transilvania Transparentă