VIDEO Iată încă un rând de machete SRU! Rămâne întrebarea: mai vin banii UE?

VIDEO Iată încă un rând de machete SRU! Rămâne întrebarea: mai vin banii UE?

Unul dintre cele mai tergiversate proiecte ale Iaşului are şanse să obţină finanţare europeană, cu toate că pericolul de a fi lăsat pe dinafară încă există. Investiţiile similare din Cluj şi Craiova, mult în urma celei de la Iaşi, au chiar riscuri mai mari de a pierde finanţarea. Construirea unui spital regional de urgenţă a fost unul dintre subiectele electorale preferate de politicieni în ultimii aproape 20 de ani. În tot acest timp, promisiuni au fost pe bandă rulantă, dar, în realitate, guvernele care s-au perindat la conducerea României au ţinut proiectul blocat. Din 2015 există fonduri europene destinate unui nou Spital Regional de Urgenţă (SRU) la Iaşi. Ministerul Sănătăţii (MS) a semnat contractul de finanţare abia în decembrie 2019. Tot atunci a fost lansată şi o licitaţie de proiectare a lucrărilor cu bani UE. La un an distanţă, nu avem încă un raport de procedură. Vom mai vedea investiţia făcută? Când? Ce piedici mai sunt în calea imensei investiţii? Câţi bani sunt necesari, până în final, şi care este mecanismul de finanţare? Întrebări legitimee, la care nu sunt răspunsuri oficiale. Oficialităţile au oferit însă publicului în premieră un nou rând de randări şi machete. E drept, ceva mai exacte.

Pe surse, se vorbeşte despre patru firme care ar fi depus oferte din ţări precum Marea Britanie, Grecia şi România, contractul având o valoare de 15 milioane euro. MS a refuzat să nominalizeze firmele: „dosarul achiziţiei nu are caracter public”, se arată într-un răspuns trimis redacţiei. Licitaţia de proiectare se desfăşoară în doi paşi: unul s-a încheiat în februarie 2020 (firmele interesate au depus candidaturi), iar celălalt este în continuare în desfăşurare (dintre firmele iniţiale, MS stabileşte un număr maxim de 5 companii care să depună oferte şi apoi selectează câştigătorul). Finanţarea acestui contract este asigurată prin intermediul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020.

VIDEO: Așa arată acum terenul pe care ar urma să se construiască SRU

După desemnarea unui proiectant, documentaţiile aferente trebuie să fie gata într-un an, iar, ulterior, firma să asigure asistenţa tehnică pe întreaga perioadă de implementare a proiectului (10 ani). Construirea SRU se preconizează a fi cea mai mare investiţie din istoria oraşului: 500 milioane euro. Lucrările de execuţie ar urma să fie finanţate prin POR 2021 – 2027 (proiectul este unul fazat, pe două programări bugetare europene) şi credite guvernamentale. Însă, lentoarea cu care se mişcă autorităţile pun din nou în pericol o investiţie aşteptată la Iaşi şi la nivelul regiunii de nord-est de 30 de ani. SRU va fi construit în partea de nord-est a Iaşului, în cartierul Moara de Vânt, zonă în plină expansiune imobiliară, dar în care există încă mult teren (fără construcţii) în proprietate publică. Planurile Primăriei Iaşi vizează amenajarea unei zone „smart”, cu o nouă reţea de străzi şi diverse facilităţi, toate concentrate în jurul viitorului spital.

Istoricul zbuciumat al proiectului SRU

La mijlocul anilor ’90 la Iaşi a început construcţia unui spital universitar de urgenţă în Copou (în fapt o nouă clădire a unui spital existent), dar la scurt timp lucrările au fost abandonate: în cele din urmă, acele lucrări au contat întrucât lucrările au fost reluate după 2007 şi, la amendamentul unor parlamentari de Iaşi, clădirea a primit o nouă destinaţie şi a fost astfel înfiinţat Institutul Regional de Oncologie. Primele discuţii ceva mai serioase legate de un spital urgenţă cu caracter regional au început în 2006, odată cu lansarea unui program naţional de modernnizare a infrastructurii spitaliceşti. În doar doi ani, Guvernul a realizat studiul de fezabilitate şi a organizat licitaţia de construire a spitalului – care a fost şi adjudecată pentru o sumă de 170 milioane euro (firma AKTOR).

Această sumă cuprindea proiectarea, execuţia şi dotarea spitalului. Dar, contractul nu a fost niciodată semnat, iar licitaţia a fost anulată întrucât nu a existat sursă de finanţare. De-a lungul timpului, SRU a fost şi este unul dintre subiectele electorale preferate de politicieni: în perioada 2009 – 2020, spaţiul public a fost invadat de declaraţii şi promisiuni în timp ce, în realitate, partidele de guvernare au ţinut blocat proiectul. În 2015, a devenit clar că SRU va beneficia pe POR 2014 – 2020 de o finanţare de 100 milioane euro (jumătate UE, jumătate Guvernul). Aceşti bani au început să fie cheltuiţi efectiv abia 4-5 ani mai târziu, unul dintre principalele motive ţinând şi de întârzierea cu care Guvernul a semnat Acordul de parteneriat de finanţare pentru actualul exerciţiu bugetar european. Într-o primă fază a fost realizat studiul de fezabilitate şi apoi a fost lansată licitaţia de proiectare, ambii paşi fiind făcuţi în 2019. Tot anul trecut, a fost semnat şi contractul de finanţare.

Licitaţia de proiectare a fost lansată la sfârşitul anului 2019, iar, din informaţiile „Ziarului de Iaşi”, patru firme, din ţară şi din străinătate, s-au calificat în „finala” de ofertare: prima etapă a procedurii (încheiată în februarie 2020) a vizat o preselecţie a potenţialilor ofertanţi. La solicitarea ZDI, MS a refuzat să nominalizeze firmele. „Dosarul achiziţiei nu are caracter public.

Procedura de achiziţie de servicii de proiectare pentru elaborarea proiectului tehnic necesar execuţiei lucrărilor aferente proiectului nu a fost finalizată, astfel, nu putem pune la dispoziţia dumneavoastră informaţiile solicitate”, se arată în răspunsul MS trimis redacţiei zilele trecute. Începând cu 2006, o problemă majoră a fost amplasamentul SRU: în funcţie de interesele politice de moment, SRU a fost „mutat” dintr-o zonă în alta a Iaşului sau în comune limitrofe oraşului: au fost vehiculate în jur de şapte-opt terenuri. În cele din urmă, amplasamentul final a fost decis de Consiliul Local la sfârşitul anului 2016, cu „votul de aur” al unui consilier independent, în condiţiile în care PSD şi PNL aveau păreri contrare.

Un studiu de soluţii realizat de Primăria Iaşi a analizat cinci amplasamente şi, în final, a recomandat o suprafaţă de 12 hectare în cartierul Moara de Vânt, o zonă de platou care este în cea mai mare parte teren neconstruit. În jurul amplasamentului, Primăria are în proprietate alte peste 100 hectare de teren. Din această suprafaţă, 20 ha, din imediata apropiere a SRU, au fost rezervate pentru construirea unui nou stadion şi a unei noi săli polivalente. În cazul celorlalte terenuri, municipalitatea vrea să pună accentul pe partea medicală, cercetare şi educaţie prin construirea de noi facilităţi. Parte din aceste lucrări ar putea beneficia de fonduri europene pe programarea 2021 – 2027, în funcţie de variantele finale ale ghidurilor solicitantului. În prezent, o companie contractată de Primărie (Civitta) lucrează la o realizarea unui strategii după conceptul de „smart city” pentru întregul platou Moara de Vânt. Printre altele, în zonă va fi creată o reţea de străzi „de la zero” care va asigura accesul la SRU dinspre DN24, drum care se intersectează şi cu viitoarea autostradă Ungheni – Iaşi – Tg Neamţ.

SRU va avea o amprentă la sol de peste 27.000 mp

SRU Iaşi va înlocui actualul Spital Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” şi va primi cele mai complexe cazuri din regiunea de nord-est. Spitalul va avea 850 de paturi pentru internare continuă şi 113 de paturi şi tărgi (paturi mobile) pentru servicii de îngrijire ambulatorie. Estimările specialiştilor care au întocmit studiul de fezabilitate (un consorţiu de firme condus de compania Planet din Grecia, alături de experţi ai Băncii Europene de Investiţii – BEI) sunt că SRU va număra 3.000 de angajaţi (trei schimburi).

Potrivit documentaţiei tehnice, SRU este un complex de construcţii pe 7 etaje (subsol, parter şi 5 etaje) cu o parcare de 1.500 de locuri (900 sunt destinate angajaţilor, iar 600 pacienţilor). „Suprafaţa totală construită a spitalului va fi de aproximativ 148.885 mp. Amprenta clădirii este de 27.340 mp. Suprafaţa totală utilă netă a clădirii este de 70.108 mp, în timp ce volumul total construit este de 678.163 mp”, sunt câteva date tehnice incluse în studiul de fezabilitate. Spitalul va avea un heliport pe acoperişul clădirii cu acces direct prin intermediul unor ascensoare speciale la blocul de operaţie.

Câţi bani sunt necesari şi care este mecanismul de finanţare

În ceea ce priveşte necesarul de finanţare, studiul de fezabilitate estimează o sumă de circa 500 milioane euro. Din aceste fonduri, lucrările de construire şi dotare a SRU sunt evaluate la 287 milioane euro. Ceilalţi bani sunt prevăzuţi pentru cheltuielile neprevăzute din perioada implementării (circa 35 milioane euro), pregătirea proiectului din punct de vedere tehnic şi al detaliilor arhitecturale/de execuţie (40,9 milioane euro), racordarea la reţele de utilităţi şi construirea infrastructurii rutiere (30 milioane euro), costuri de implementare (circa 18 milioane euro – supervizare lucrări, plan de tranziţie etc.) şi TVA (70 milioane euro). Astfel, valoarea proiectului ajunge la 480 milioane euro, cea mai mare investiţie publică la Iaşi de după Revoluţie.

Însă, la această sumă se adaugă alţi peste 52 milioane euro pentru reconversia clădirilor ce fac parte din Spitalul „Sf. Spiridon” (etapa 2 de implementare – când SRU va deveni funcţional şi va înlocui activitatea actualului spital de urgenţă). În ceea ce priveşte mecanismul de finanţare, SRU este un proiect fazat pe două programări (2014 – 2020 şi 2021 – 2027), iar fondurile sunt asigurate prin intermediul POR. Dintre cele circa 500 milioane euro, UE ar urma să suporte jumătate, iar Guvernul cealaltă jumătate.

Primii bani au fost alocaţi pe actuala programare, în condiţiile în care contractul de finanţare a fost semnat în decembrie 2019. Lucrările de execuţie ar urma să beneficieze de finanţare în următorul exerciţiu bugetar european. În octombrie 2020, Guvernul a făcut primii paşi pentru a-şi asigura partea de contribuţie: a fost aprobat un memorandum pentru obţinerea unui credit. „Luând în considerare expertiza şi colaborarea cu BEI în acest domeniu şi demersurile deja iniţiate în ceea ce priveşte o potenţială colaborare în acest sens, propunem contractarea unui împrumut de la BEI pentru susţinerea proiectului privind construcţia spitalului regional de urgenţă Iaşi, în valoare de până la 250 mil. euro.

Valoarea finală a împrumutului se va stabili împreună cu finanţatorul luând în considerare politica de finanţare a BEI, precum şi suma care va fi alocată din fonduri europene nerambursabile”, se arată în textul memorandumului aprobat de către Guvern. Un alt memorandum a fost aprobat pe 17 decembrie, act care a dat undă verde pentru începerea negocierilor între cele două părţi. Cert este că, la acest moment, sunt create premisele finanţării construirii SRU, dar totul depinde de modul în care Guvernul, prin MS, şi autorităţile locale – prin Primăria Iaşi şi Consiliul Judeţean Iaşi (parteneri ai proiectului) – vor reuşi să fructifice actualele şi viitoarele fonduri UE alocate pentru acest proiect.

„În acest moment, avem tot ce este necesar ca acest proiect să devină realitate. Există terenul, există studiul de fezabilitate aprobat şi avizat de Comisia Europeană, care a aprobat şi finanţarea. Există memorandumul de împrumut cu BEI care va asigura partea de finanţare aferentă statului român. Există licitaţia pentru proiectarea acestui obiectiv la care s-au prezentat patru companii. Lucrurile au intrat, 100%, pe canalul finalizării acestui proiect. De acum, depinde doar noi, partea română, să ne mişcăm repede”, a declarat primarul Iaşului Mihai Chirica.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro şi Ziarul de Iaşi în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanţat de UE prin DG Regio. Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului şi publicaţiei.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.


Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.