Vameșii arestați solicitau 10.000 EUR pentru fiecare transport ilegal de mărfuri și tot ei explicau cum trebuie camuflată încărcătura. Mita ajungea, piramidal, până la vârful Vămii

Vameșii șpăgari încasau pentru marfă contrafăcută. Răzvan Cosmin Stamatescu, unul din cei șase vameși de la Autoritatea Vamală Română arestați preventiv pentru corupție pe o perioadă 30 de zile la cererea procurilor DNA, colecta șpăgile încasate de subordonații săi, inspectori vamali, de la chinezii din Dragonul Roșu.

Pe lângă ce aduna de la subordonații săi, vameșul Stamatescu a mai primit de la un afacerist turc câte 1.000 de euro pentru fiecare din cele 25 de tiruri încărcate cu gaz freon care au intrat ilegal în țară. Însă percepea o taxă de zece ori mai mare pentru fiecare TIR care intra în țară cu haine și parfumuri contrafăcute.

Mai mult, pe evazioniștii protejați la cel mai înalt nivel de funcționarii din ANAF și Ministerul Finanțelor, cum este cazul afaceristului Cătălin Bucura, îi informa direct despre anchetele procurorilor aflate în derulare.

Structura piramidală a șpăgii din Vamă

Autoritatea Vamală Română, una din instituțiile Ministerului de Finanțe, funcționa ca o structură de tip mafiot în care vameșii aveau roluri bine determinate în colectarea șpăgilor de la agenții economici. Asta rezultă din referatul DNA de arestare în cazul a șase vameși corupți de la Direcția Regională Vamală București.

Primul palier era format din inspectorii vamali care percepeau taxa de protecție de la afaceriștii străini, în special importatori de mărfuri din China, Turcia și Polonia. Apoi, o parte din bani colectați erau predați șefului lor, vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu.

La rândul lui, acesta îi redistribuia către șefii din Autoritatea Vamală, respectiv din Ministerul Finanțelor.
Rolul lui Răzvan Cosmin Stamatescu

Vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu este unul dintre funcționarii publici corupți care a condus una dintre cele mai importante structuri ale Autorității Vamale Române.

Datele publice arată că, cel puțin din 2010 până în prezent, a coordonat echipele mobile de inspectori vamali din cadrul Direcției Regionale Vamale București.

Din această postură, conform atribuțiilor de serviciu, putea să verifice de la TIR-urile care intrau și ieșeau din țară până la marile depozite de mărfuri și produse petroliere din sud-estul României.
Vameșii șpăgari încasau pentru marfă contrafăcută

Inspectorii vamali Marius Marin, Alexandru Cernat, Nicolae Ștefan Teianu, Demetrius Gheorghe și Marian Vladimir Vulcan luau șpăgi uriașe de la afaceriștii chinezi din complexurile comerciale din București și Ilfov pentru a închide ochii la evaziunea fiscală și comerțul cu produse contrafăcute.

De exemplu, în vara anului trecut, vameșii Marius Marin și Nicolae Teianu au fost în control în Complexul Dragonul Roșu la o firmă a chinezului Jincheng Zhu. Au încasat pe persoană fizică o șpagă de 35.000 lei și 51 de baxuri de ghete contrafăcute Nike.

De la un alt afacerist chinez, Zhenling Zhang, din Complexul Orient, vameșii Marius Marin și Alexandru Cernat au primit o șpagă de 17.600 lei. Cei doi au fost în control și la un afacerist turc care vindea parfumuri în Complexul Moroeni City. Au primit o mită de 11.500 de dolari și 1.000 de parfumuri.

Vameșii Marius Marin și Demetrius Gheorghe s-au dus în control la complexul Casa de Vis. Acolo, de la unul dintre patronii chinezi, Yuerong Fan, au cerut o taxă de protecție de doar 1.000 de lei. Acestea sunt doar câteva din șpăgile primite de inspectorii vamali. Însă fenomenul corupției printre vameși este mult mai extins.

Un tir cu freon, 5.000 de euro șpagă

Vameșul Demetrius Gheorghe le-a spus anchetatorilor că unul dintre destinatarii sumelor colectate de inspectorii vamali este Răzvan Cosmin Stamatescu, șef birou la Regionala Vamală București. Pe restul nu i-a deconspirat încă. Anchetatorii au descoperit că aceasta nu era singura sursă de bani obținuți ilegal de vameșul Stănescu.

De exemplu, vameșul Dragoș Ionuț Vișan, șeful Biroului vamal Ploiești, încasa de la turcul Ertugul Sonmez câte 4.000 de dolari pentru fiecare din cele 25 de tiruri cu gaz freon introduse ilegal în România prin intermediul firmei sale, Diesel Tehnic. De ce ilegal? Pentru că firma turcului nu deținea autorizațiile de mediu necesare pentru transportul și comercializarea gazului freon.

Intermediarul acestei afaceri a fost vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu care la rândul lui a primit câte 1.000 de dolari pentru fiecare din cele 25 de tiruri cu gaz freon.

Tirul de haine contrafăcute, 10.000 de euro

Dar turcul Ertugul Sonmez voia să aducă ilegal în România și haine și parfumuri contrafăcute. În acest sens, a organizat o întâlnire în vama Giurgiu cu vameșul Demetrius Gheorghe și „fratele său” Liviu Berhardt.

Cei trei s-au arătat dispuși să faciliteze trecerea frontierei cu mărfurile contrafăcute în schimbul sumei de 10.000 de euro pentru fiecare tir. Tot angajații statului i-au spus turcului să acopere marfa contrafăcută cu cereale sau nisip. Adică să folosească celebra metodă „capac”.

Pe lângă bani, turcul Sonmez i-a făcut cadou vameșului Stamatescu patru perechi de blugi Jacob. O astfel de pereche de blugi originală, nu contrafăcută, costă cel puțin 300 de euro. Acum turcul Ertugul Sonmez este unul dintre principalii denunțători.

Stamatescu și Petrof scurgeau date din dosare penale

Vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu împreună cu șeful său, Paul Petrof, directorul Direcției Regionale Vamale București, erau conectați și la marile rețele de evazioniști. Anchetatorii susțin, de exemplu, că cei doi vameși nu au nici o reținere „să abuzeze în interes personal” de funcțiile pe care le dețin.

„Astfel, se constată cinismul cu care recurge la mijloace de obținere de câștiguri bănești facile și dezinvoltura cu care îi arată lui Bucura Cătălin ordonanța emisă în dosarul 262/P/2022 când acesta tocmai a fost trimis în judecată (în decembrie 2023) pentru comiterea unei infracțiuni de evaziune fiscală cu un prejudiciu de peste 51 milioane de lei.

De asemenea trebuie punctată funcția de conducere ce potențează atât responsabilitatea inculpatului față de funcția publică dar și gravitatea corupției”, susțin anchetatorii.
Cazul Bucura

Cătălin Bucura, liderul unei grupări de evazioniști, a fost unul dintre personajele reținute de DNA în dosarul Murflatar.

Conform ordonanței, în perioada 2010 – 2014, patru societăţi cu activitate de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice, deţinute sau controlate de George Ivănescu, Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea şi de alte persoane, au produs un prejudiciu total de aproape 600 de milioane lei bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale.

DeFapt.ro a mai dezvăluit că cei doi vameși, Paul Petrof și Răzvan Cosmin Stamatescu, i-au cerut evazionistului Cătălin Bucura să contribuie cu 5.000 lei pentru plata hainelor achiziționate de Ion Cupă, fostul șef al Vămilor, actual secretar general adjunct al ANAF.