UE introduce sancţiuni împotriva preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko şi altor 14 responsabili
Uniunea Europeană (UE) a lansat miercuri procedura pentru sancţionarea preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, a fiului său Viktor şi a altor 13 responsabili de represiunea din această ţară, au anunţat surse diplomatice de la Bruxelles, informează AFP, citată de Agerpres.
Aleksandr Lukaşenko
Unda verde pentru interzicerea emiterii de vize şi pentru îngheţarea bunurilor preşedintelui Lukaşenko şi a altor 14 responsabili din Belarus a fost dată miercuri după-amiaza de către ambasadorii celor 27 de ţări-membre ale UE şi a fost lansată o procedură scrisă pentru a le permite guvernelor să confirme această decizie şi să o publice în Jurnalul Oficial al UE, au precizat aceleaşi surse.
Măsura ar urma să permită blocarea de bunuri ale preşedintelui Lukaşenko şi fiului său în UE. Potrivit EU-Observer, familia Lukaşenko ar avea interese în două societăţi imobiliare din Cipru.
Îngheţarea bunurilor presupune blocarea conturilor bancare şi confiscarea de bunuri ale persoanei sau entităţii sancţionate, precum şi îngheţarea activelor unei societăţi controlate de această persoană.
Decizia de a-l sancţiona pe preşedintele Lukaşenko şi anturajul său a fost luată în timpul unei reuniuni a miniştilor de externe ai ţărilor din UE pe 12 octombrie, din cauza „refuzului autorităţilor belaruse de a angaja un cât de mic dialog cu opoziţia”, care contestă rezultatul alegerilor prezidenţiale, a explicat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.
UE nu a recunoscut rezultatul alegerilor prezidenţiale din 9 august din Belarus.
A fost făcută şi o muncă juridică pentru a evita orice contestare a sancţiunilor în faţa justiţiei europene.
Fiul lui Aleksandr Lukaşenko, Viktor, este consilierul său pentru securitate şi, cu acest titlu, este considerat unul dintre responsabilii pentru represiunea din Belarus.
Responsabila pentru comunicaţii a preşedintelui Lukaşenko, Natalia Esmont, directorul său de cabinet, Igor Sergeenko, şeful KGB-ului belarus, Ivan Tertel, şi şeful unităţilor speciale Alfa, Serghei Zubvok, se numără printre cei 13 colaboratori sancţionaţi.
Numele lor se adaugă celor 40 de responsabili, printre care ministrul de interne, împotriva cărora UE a introdus deja sancţiuni pe 2 octombrie.