Trump are dreptate! Zelenski trebuie să accepte înfrângerea

de Călin Marchievici

Învins de armatele lui Napoleon, regele Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei a fost pus să stea pe malul râului Neman, în vreme ce împărații Rusiei și Franței semnau Tratatul de la Tilsit, pe o plută special construită.

Situația președintelui Volodimir Zelenski este asemănătoare cu cea a regelui Prusiei, în 1807. A fost exclus de la primele negocieri dintre Rusia și Statele Unite, iar acum este supus presiunilor pentru organizarea alegerilor prezidențiale care trebuie să ducă la schimbarea de regim. Și râul Neman și-a păstrat rolul, separând enclava Kaliningrad de Lituania, în apropiere de coridorul Suwalki, fâșia de nici 80 de kilometri lățime care asigura singura legătură terestră între Polonia și țările baltice, între blocul continental al NATO și cele trei foste republici sovietice care acum dețin funcții de importanta majoră la Bruxelles și sunt cele mai vocale în ce privește continuarea războiului din Ucraina.

Între Donald Trump și Volodimir Zelenski se duce un război al declarațiilor în acest moment. Trump îl acuză pe liderul ucrainean că este un ”dictator”, pentru că mandatul său a expirat, pentru că se bucură de doar 4% încredere în rândul concetățenilor. Îl acuză și pentru că ca lipsesc peste jumătate din cei peste 300 de miliarde de dolari oferiți de SUA Ucrainei, de la începuuil războiului. Zelenski îl acuză pe președintele SUA că nu se informează corect și este victima propagandei ruse. Consilierul pentru securitate al Casei Albe, Mike Waltz, îi atrage atenția președintelui Zelenski că Donald Trump nu va tolera escaladarea retoricii și ”ripostele bizare” care vin de la Kiev.

Presa de mainstream atrage atenția că Donald Trump minte în privința lui Volodimir Zelenski și a ajutorului oferit de SUA. Iar președintele Ucrainei spune adevărul. Da, președintele Trump minte: Zelenski nu are o cotă de încredere de 4%, ci de peste 50% – cel puțin asta arată datele institutelor de sondare din Ucraina (tot informatiile ”oficiale” spun ca Ucraina a aruncat in aer conducta Nord Stream); SUA nu au oferit ajutoare de 350 de miliarde de dolari, ci de circa 170 de miliarde de dolari, iar peste 80% din dolari nu au ajuns vreodată în Ucraina (contrar a ceea ce susține Trump), ci au fost pompați în complexul militaro-industrial din SUA. Însă asta nu înseamnă că Donald Trump este victima propagandei ruse, așa cum susține Zelenski.

Președintele Ucrainei nu acceptă însă că rolul său este acum cel al regelui Prusiei din urmă cu două secole – de simplu spectator la prăbușirea lui si a regatului său. ”Politica președintelui SUA nu se bazează pe dezinformarea rusă. Se bazează pe faptul că Donald Trump știe multe despre geopolitică și are viziuni foarte clare de foarte mult timp”, a spus vicepreședintele JD Vance.

Susținerea de care mai are parte regimul Zelenski este cea presei liberale (Newsweek scrie că ”există îngrijorarea” că Zelenski ar putea fi înfrânt în cazul unor alegeri) și a liderilor UE, și ei în rolurile prinților germani umiliți de Napoleon. Cancelarul Olaf Scholz spune, pentru Der Spiegel: ”Este pur și simplu greșit și periculos să negi legitimitatea democratică a președintelui Zelenski. Zelenski este liderul ales al Ucrainei. Faptul că nu se pot ține alegeri în toiul unui război este în concordanță cu constituția Ucrainei. Nimeni nu ar trebui să susțină altceva”. Olaf Scholz este un ”prinț înfrânt” – începând de pe 23 februarie seara, nu va mai fi cancelar. Nu va mai fi probabil nici lider al social-democraților, care vor suferi, arată sondajele, cea mai gravă înfrângere din ultimul secol la alegerile federale.

Scholz, cancelarul înfrânt, ne spune că este absurd să contestam legitimitatea președintelui Zelenski, însă ca nu este deloc absurd să contestăm anularea unor alegeri din România pe baza unor dovezi subțiri de imixtiune externă.

Imediat după realegerea lui Donald Trump, președintele Zelenski a știu că nu va mai putea rămâne la putere. A încercat să negocieze prelungirea regimului prin cedarea unor zăcăminte naturale (potrivit Bloomberg, Ucraina nu are zăcăminte bogate de minerale rare, în niciun caz în valoare de 500 de miliarde de dolari). Relațiile cu SUA au devenit și mai reci după ce administrația Trump a început auditul fondurilor americane sifonate în timpul administrației Biden. Apoi, rivalii politici ai președintelui Zelenski au început să scoată capul – Zelenski i-a impus sancțiuni fostului președintele Petro Porosenko, pornind de la ”suspiciuni de înaltă trădare”, însă împotriva generalului Valeri Zalujnîi (acum ambassador în Marea Britanie) este total dezarmat. Zalujnîi a lăsat să se înțeleagă că nu exclude candidatura la președinție. Între timp, țările europene se zbat să aloce fondurile necesare menținerii pe linia de plutire a proiectului ucrainean.

Din declarațiile făcute până acum, administrația Trump urmărește o încetare a focului in Ucraina, apoi alegeri și schimbarea regimului Zelenski, iar apoi ar urma încercarea de a încheia un acord de pace.

Negocierile dintre Rusia si SUA nu vor viza doar Ucraina. Diplomații ruși încearcă să obțină acordul SUA pentru crearea mai multor grupuri de lucru – pentru Ucraina, pentru reducerea sancțiunilor împotriva Rusiei, pentru cooperarea Rusia-SUA, dar și pentru o nouă arhitectură europeană de securitate. Negocierile pe aceasta ultima temă vor pleca de la propunerile Rusiei pentru acorduri de securitate Rusia-SUA și Rusia-NATO făcute în decembrie 2021 și respinse atunci de Occident. Atunci, Rusia cerea oprirea oricărei extinderi a NATO spre Est, precum și retragerea trupelor SUA din țările care au aderat la NATO după 1997, adică toate statele din Europa Centrală și de Est.

Rugat de FoxNews să comenteze declarația președintelui Zelenski cum că Rusia va intra în război cu state membre NATO, președintele Trump a spus: ”Nu. Nu sunt de acord. Nu sunt deloc de acord cu asta”. În plus, în discursurile din turneul lor european, vicepreședintele SUA și secretarul Pentagonului au spus limpede că Europa nu mai este prioritatea SUA, care se vor concentra pe zona Asiei de Sud-Est, însă nu au spus nimic despre renunțarea la umbrela nucleară americană în Europa, despre renunțarea la angajamentele de securitate, nu au spus că frontierele NATO ar fi abandonate de americani. Ba chiar au vorbit despre o Ucraină sigură și prospera, însă nu în granițele sale de dinainte de 2014 și nu cu regimul Zelenski la putere.

Condiția fundamentală pentru menținerea umbrelei americane de securitate este majorarea cheltuielilor de apărare și alimentarea complexului militaro-industrial din SUA. Se adaugă apoi respectarea regulilor jocului democratic, iar aici a fost evidențiat cazul alegerilor din România.

Când presa europeană trage semnale de alarmă despre rămânerea Europei la mila Rusiei, avem de-a face fie cu lamentare, fie cu pregătirea terenului pentru sacrificiile economice și sociale ale înarmării, mai degrabă decât cu iminența unui atac al Rusiei. In plus, teama, sentimentul urgentei sunt un context favorabil acumulării de și mai multă autoritate la instituțiile supranaționale de al Bruxelles. Așa se face că ziarul german Bild citează un oficial din domeniul securității din Europa de Est care arată că aceste discuții între SUA si Rusia au început și că sunt vizate Albania, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Finlanda, Ungaria, Letonia, Lituania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Suedia. În plus, în Italia au loc discuții privind posibila retragere a trupelor SUA din Kosovo. ”Oficialii europeni cred că Trump poate fi de acord cu retragerea trupelor SUA din țările baltice și poate și din țări aflate mai la vest, lăsând UE vulnerabilă în fața armatei ruse, care , după cum spun guvernele NATO, se pregătește pentru un conflict dincolo de Ucraina”, scrie Bild.

NBC întărește informațiile publicate de Bild scriind că ”surse din serviciile de informații arată că Rusia nu este interesată de un acord de pace real”. ”Avem zero informații că Putin este interesat de un acord de pace real”, a spus una dintre surse. ”El crede că câștigă”, spune un oficial occidental, adăugând că pierderile de pe front nu pun suficientă presiune pe Rusia pentru a opri războiul”, relatează NBC.

Foto: ROBERTO SCHMIDT, Tetiana DZHAFAROVA / AFP/File