Tot mai puțini români se căsătoresc și tot mai târziu. Cum a evoluat nupțialitatea, vârsta medie a mirilor sau căsătoriile după studiile soțului și statutul social al soției
La 3 februarie 1767, când Stanca văduva vrea să se recăsătorească, mitropolitul refuză să-i dea „pecete de cununie” până nu va aduce martori care să ateste că n-are bărbat şi că nu este rudă cu cel cu care vrea sa se cunune. Femeia aduce trei martori diferiţi, pe „Matei vizitiul de la sfânta Mitropolie, pe Ivan ot Copăceni şi pe Badea preoteasa răposatului popii Calin ot mahalaua Flămânda”. Toţi trei o cunosc pe femeie și depun mărturie, pentru ea, astfel că într-un final, nunta are loc.
La 250 de ani de atunci, nupțialitatea în România testează cele mai de jos praguri. De la 12 căsătorii/mia de locuitori în perioada 1949-1958, rata nupțialității a scăzut la sub 10 căsătorii după 1960, iar după 1994 a coborât sub 7 căsătorii/mia de locuitori. În 2019, acest indicator a fost de 5,8 căsătorii/1000 de locuitori.
Mai jos, vîrsta medie a românilor la prima căsătorie, pe județe:
Vârsta medie a femeilor la prima căsătorie a fost, înainte de 1990, de 21-22 ani, iar vârsta medie a mamelor la prima naștere în jurul a 22,3 ani. O nupțialitate precoce era favorabilă unei fertilității ridicate de peste 2 copii la o femeie.
» Citește tot articolul pe www.hotnews.ro