Tensiuni în creștere în Franța: guvernul lui Macron, în fața unui val de greve și proteste majore, pe fondul scumpirii vieții

După două săptămâni de greve care au paralizat activitatea rafinăriilor, mișcarea de protest din Franța dă semne că se va extinde la alte sectoare ale economiei, noi acțiuni de protest fiind planificate în zilele următoare. O manifestație a stângii împotriva creșterii prețurilor și a schimbărilor climatice a avut loc duminică, înainte de o grevă generală din sectorul public planificată pentru marți, care ar putea perturba transportul în întreaga țară, scrie France 24. Grevele muncitorilor din sectorul petrolier – nemulțumiți de salarii – au dat peste cap activitatea rafinăriilor și au generat cozi uriașe la benzinării începând de săptămâna trecută, în special în regiunea pariziană și în nordul Franței.

Lucrurile nu au revenit încă la normal, în ciuda acordurilor încheiate de patronate cu unele sindicate importante, iar mișcarea riscă să crească în intensitate și amploare. Contextul economic și social este favorabil unei astfel de mișcări. Inflația a crescut substanțial în urma războiului din Ucraina, iar nemulțumirea sporește în rândul alegătorilor.

Partidele de stânga, care au avut o prezență puternică la recentele alegeri parlamentare, speră prin urmare să beneficieze de această situație și să stârnească opoziția publică față de guvern

„Vom avea o săptămână fără precedent”, a avertizat duminică Jean-Luc Mélenchon, șeful partidului Franța Nesupusă și unul dintre liderii alianței de stânga Nupes, în fața mulțimii din Paris, potrivit presei. „Totul se adună. Începem cu acest marș”, a spus el.

El a avertizat însă că protestul nu a fost unul personal. „Este un marș al oamenilor care sunt flămânzi, cărora le este frig și care vor să fie mai bine plătiți”, a spus politicianul, pentru postul de televiziune France 3. Marșul a avut un ecou puternic. Organizatorii au susținut că 140.000 de persoane au luat parte la protest, în timp ce autoritățile au estimat numărul la 30.000 de participanți. Este neclar deocamdată cât de amplă va fi greva de marți, dar sindicatele contează pe o participare puternică. Lucrătorii din sectorul public, cum ar fi profesorii, angajații din industria nucleară și lucrătorii feroviari sunt așteptați să iasă în stradă, ca răspuns la apelurile sindicatelor. În ultimele zile, guvernul președintelui francez Emmanuel Macron a depus eforturi pentru a găsi o soluție care să pună capăt grevelor din rafinării, în încercarea de a readuce lucrurile la normalitate.

Este neclar deocamdată cât de amplă va fi greva de marți, dar sindicatele contează pe o participare puternică. Lucrătorii din sectorul public, cum ar fi profesorii, angajații din industria nucleară și lucrătorii feroviari sunt așteptați să iasă în stradă, ca răspuns la apelurile sindicatelor. În ultimele zile, guvernul președintelui francez Emmanuel Macron a depus eforturi pentru a găsi o soluție care să pună capăt grevelor din rafinării, în încercarea de a readuce lucrurile la normalitate.

Miercuri, Macron a declarat că conflictul ar trebui să fie rezolvat în curând. Dar tensiunile din societate sunt puternice, iar unii comentatori au avertizat că acestea ar putea însemna o reluare a protestelor „vestelor galbene” care au zguduit Franța în 2018 și 2019.

Atunci, mișcările de stradă au fost declanșate de o nouă taxă guvernamentală pe benzină și motorină, dar s-au transformat într-un protest general față de elitele franceze. După săptămâni de proteste violente, de la un punct reprimate dur de forțele de ordine, guvernul a fost nevoit să dea înapoi și să renunțe la noua taxă. Deocamdată, paralela dintre demonstrațiile „vestelor galbene” și actualele tulburări este limitată, a declarat pentru Politico Bruno Jeanbart, specialist în sondaje la institutul OpinionWay.

„(Greva de la rafinării) nu este populară, deoarece creează probleme și are un mare impact asupra publicului”, a declarat Jeanbart. „Muncitorii greviști sunt capabili să blocheze întreaga țară pentru propriile interese, nu luptă împotriva unei reforme nepopulare a pensiilor sau a educației, ci iau măsuri pentru a-și mări propriile salarii”, a mai spus el. Profiturile uriașe obținute de companiile energetice datorită prețurilor record din ultimele luni au generat o oarecare simpatie pentru angajații care fac presiuni pentru salarii mai mari. Însă un sondaj realizat de institutul BVA, publicat vineri, a arătat că doar 37% dintre francezi susțin blocajul care afectează rafinăriile și benzinăriile.

Grevele din ultimele săptămâni au început să scadă în intensitate vineri, când unele sindicate au acceptat un acord de majorare a salariilor cu TotalEnergies. Premiera franceză Elisabeth Borne a declarat, de asemenea, că a văzut „unele semne de îmbunătățire”, livrările de carburanți fiind reluate la unele depozite.

Cu toate acestea, sindicatul CGT, unul dintre cele mai mari din Franța, a afirmat că va continua greva. Potrivit lui Jeanbart, protestele ar putea deveni mai dificile pentru guvern dacă se extind la sectoarele publice care beneficiază de un sprijin public puternic, cum ar fi profesorii sau lucrătorii din domeniul sănătății. „Există multe tensiuni în rândul profesorilor. Dificultăți în recrutarea de noi profesori, dificultăți în ocuparea posturilor din Paris, (probleme) legate de creșterea salariilor. Există o tendință de demisie tăcută în rândul profesorilor, astfel încât este dificil de spus dacă aceștia s-ar alătura unei mișcări de protest în stradă”, a spus el. Pentru guvern, lucrurile sunt complicate de intenția declarată a președintelui Emmanuel Macron de a duce la bun sfârșit controversata reformă a pensiilor.

Macron, care a fost reales pentru un nou mandat de președinte în aprilie, s-a angajat să crească vârsta de pensionare, aflată în prezent la 62 de ani, reforma fiind programată înainte de sfârșitul iernii. „Sunt foarte îngrijorat”, a declarat săptămâna trecută pentru AFP un deputat al partidului de guvernământ, sub acoperirea anonimatului. „Trebuie să găsim o cale între nevoia de reforme și faptul că oamenii sunt nervoși și obosiți”.