Sub Bolojan, statul român devine călău: te vrea bolnav, șomer și umilit – dar cu taxele plătite la zi
În plină perioadă de ajustări bugetare, executivul condus de Ilie Bolojan vine cu un pachet de măsuri care vizează direct politicile sociale. Potrivit propunerilor în lucru, sistemele de șomaj și concedii medicale vor suferi modificări substanțiale, în timp ce sute de mii de români riscă să rămână fără statutul de asigurat în sistemul public de sănătate.
Indemnizația de șomaj, redusă la minimum: doar 44.000 de beneficiari în toată țara
Deși peste 470.000 de persoane figurează oficial ca șomeri, doar 44.000 mai primesc indemnizație. Autoritățile susțin că reformele sunt menite să reducă cheltuielile inutile și să încurajeze revenirea pe piața muncii, însă criticii atrag atenția că durata și condițiile de acordare a ajutorului de șomaj au fost restrânse drastic, în comparație cu alte state europene, unde sprijinul este garantat pe o perioadă mai lungă, de 2-3 ani.
În România, perioada maximă a fost redusă la 6-12 luni, în funcție de vechimea în muncă, iar criteriile de eligibilitate au devenit mai restrictive.
Concediile medicale, în vizorul Guvernului: indemnizațiile scad la 55% din venit
Un alt punct sensibil al reformei este legat de concediile medicale. Începând cu 2025, statul ar putea reduce procentul de compensare de la 75% la 55% din venitul brut, o măsură justificată prin nevoia de combatere a fraudelor, dar care ar putea afecta grav pe cei cu afecțiuni reale.
Rămâne, de asemenea, neclar dacă taxa de 10% impusă anterior pe indemnizațiile medicale va fi eliminată, ceea ce generează incertitudine pentru angajați și angajatori deopotrivă.
Pensionarii și coasigurații, obligați să contribuie individual la sistemul de sănătate
Una dintre cele mai controversate prevederi se referă la statutul de asigurat în sistemul public de sănătate. Începând cu 1 septembrie, peste 650.000 de persoane – în special coasigurați și pensionari cu venituri mici – riscă să piardă acest statut dacă nu achită contribuția la sănătate din propriul buzunar.
Această decizie ridică întrebări legate de accesul la servicii medicale pentru vârstnici și persoane vulnerabile, în contextul în care sistemul sanitar deja se confruntă cu presiuni uriașe.
Un nou model de stat? Criticii acuză desființarea solidarității sociale
În timp ce Guvernul prezintă aceste măsuri drept o reformă necesară pentru eficientizarea cheltuielilor publice, vocile critice avertizează că ne aflăm în fața unei erodări sistematice a protecției sociale. Reducerea beneficiilor, condiționarea accesului la servicii de bază și presiunile puse pe categoriile vulnerabile alimentează temerile legate de prăbușirea contractului social dintre stat și cetățean.
România anului 2025 se conturează ca o țară în care protecția în fața bolii sau a pierderii locului de muncă devine un lux. Statul pare să se retragă din rolul său de garant al demnității sociale, lăsând indivizii să suporte singuri povara crizelor.