Studiu: Există sau nu o furtună de citokine în cazul COVID-19?
Potrivit unui nou studiu demarat în Olanda, pe o serie de pacienți bolnavi de COVID-19, boala declanșată de virusul SARS-CoV-2 nu pare să fie asociată cu o furtună de citokine, după cum s-a sugerat anterior. Această nouă descoperire este importantă deoarece poate presupune modificări ale formelor de tratament utilizate actual.
Uneori, sistemul imunitar poate lucra împotriva noastră. Acest lucru se reflectă cel mai clar în bolile autoimune, de exemplu, unde sistemul imunitar atacă țesuturile propriului organism din care face parte și provoacă, astfel, daune.
Factorul autoimun a fost studiat în contexul pandemiei COVID-19, existând o serie de rapoarte care descriu așa-numita furtună de citokine ce se manifestă în cazurile severe ale infecției respiratorii, scrie doc.ro.
Furtuna de citokine se produce atunci când sistemul imunitar eliberează mai multe citokine decât ar trebui în mod normal, cee ace impactează în mod negative organismul.
Ce sunt citokinele?
Citokinele sunt molecule ce fac parte din familia polipeptidelor și sunt secretate de leucocite, precum și de alte celule care acționează, în principal, drept celule hematopoietice. Citokinele joacă un rol foarte important în reglarea sistemului imunitar, prin modularea răspunsurilor imunitare și inflamatorii. Acest lucru înseamnă că aceste polipeptide sunt secretate cu scopul de a activa un proces inflamator, pentru a elimina un virus prezent în organism.
În schimb, atunci când numărul acestora depășește limita benefică pentru organism, citokinele pot crea o reacție inflamatorie puternică, care, în anumite cazuri, se poate dovedi fatală.
La pacienții COVID-19 cu forme severe, aflați la terapie intensivă, s-au remarcat, în urma testelor de sânge, niveluri foarte mari ale markerilor inflamatori, printre care se numără și proteina D-dimer. Conform medicilor din Wuhan, China, unde a izbucnit primul focar COVID-19, o creștere foarte mare, de aproximativ 4 ori, a acestei proteine,