Strategia perfidă a Rusiei: Omul lui Putin vrea să împartă Ucraina și să atragă România și Polonia în joc!

Directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, a declarat joi că România ar avea interesul să revendice teritorii ale Ucrainei. Narîșkin încearcă să consolideze astfel teza vehiculată de propaganda rusă, conform căreia Ucraina e un stat artificial.

Șeful spionajului rus a spus joi, în cadrul dezbaterii „De la Harkov la Ujgorod: istoria conflictelor și compromisurilor teritoriale”, că încep discuții despre teritoriile Ucrainei pe fondul „prăbușirii inevitabile” a acestei țări. Polonia „se uită îndeaproape” la Liov, iar „partea din teritoriul Basarabiei și Bucovinei de Nord continuă să prezinte interes pentru România”, a afirmat oficialul citat de agenția rusă de presă TASS.

Narîșkin, care este și președinte al Societății Istorice Ruse, spune că Ucraina de facto s-a format abia în perioada sovietică „din ținuturile mai multor state vecine, anexate bazei teritoriale istorice rusești”, iar pe fondul situației actuale „pretutindeni, mai ales în Europa de Est, au existat declarații potrivit cărora, din cauza prăbușirii inevitabile a Ucrainei, teritoriile acesteia vor merge către țările vecine”.

„Aceste discuții sunt în mare parte generate de viața însăși. Din ce în ce mai mulți oameni cu adevărat gânditori și educați sunt atrași în orbita discuției despre viitoarele granițe ale unui număr de state din Europa de Est”, a spus oficialul.

„În același timp, mi se pare că un sistem cuprinzător de opinii asupra acestei probleme ar trebui să includă o analiză istorică precisă, ținând cont de procesele și teritoriile adiacente ale Ucrainei. Astfel, istoria formării granițelor în Europa de Est lasă un spațiu larg pentru discuții științifice, ale căror concluzii pot fi solicitate în dezvoltarea ulterioară a deciziilor juridice internaționale”, a continuat el.

Acesta a amintit și de pretențiile Ungariei asupra Transcarpatiei, care face parte din Ucraina: „Transcarpatia făcea parte din Regatul Ungar din secolul al XI-lea. Conducerea sovietică nu a adus acolo populația maghiară, ci a anexat teritoriul împreună cu oamenii care au locuit aceste meleaguri.”

Între timp, o parte din teritoriul Basarabiei și Bucovinei de Nord, care a trecut în Republica Sovietică Socialistă Ucraineană după 1940, continuă să prezinte interes pentru România, a continuat Narîșkin, amintind că în 1991 parlamentul României „a emis o declarație privind nulitatea rezultatelor referendumului privind independența Ucrainei în ceea ce privește Bucovina de Nord, ținutul Herța și Khotin, precum și în raport cu Basarabia de sud”.

„Astfel, istoria formării granițelor în Europa de Est lasă un spațiu larg pentru discuții științifice profesionale, ale căror concluzii pot fi solicitate în dezvoltarea ulterioară a deciziilor juridice internaționale”, a concluzionat Narîșkin.

Harta lui Medvedev și declarațiile revizioniste din România

Anul trecut, Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a susținut un discurs în care a afirmat că Ucraina este parte a Rusiei şi a spus că „regiunile istorice ale Rusiei trebuie să revină acasă”. În spatele lui era afişată o hartă în care mare parte din Ucraina era colorată în aceeaşi culoare cu Rusia, iar alte părţi din Ucraina aparțineau României, Ungariei şi Poloniei. În respectiva hartă, Rusia s-ar învecina cu România la Gurile Dunării.

Potrivit hărţii, Rusia ar lua Odesa şi Gurile Dunării şi s-ar învecina direct cu România. Republica Moldova este reprezentată într-o culoare distinctă de cea a Rusiei sau României, ceea ce ar sugera că ar fi o entitate separată, în viziunea Moscovei.

Kremlinul ne întinde o capcană

Contactați de Antena 3, oficiali din statul român au declarat că este „o capcană”. Fostul ministru de Externe, Titus Corlățean, a explicat ce urmăresc rușii.

„Noi știm istoria și știm că a fost nedreaptă cu noi și știm că Stalin a tăiat părți din teritoriul României, în baza pactului Ribbentrop-Molotov. Una-i una, alta-i alta. Ceea ce propune centrul de putere din Rusia e să schimbăm modul de gândire al societății internaționale.

Ceea ce azi poate fi tentant și favorbabil pentru unii, mâine ți se poate întoarce și alții ar putea să aibă pretenții la teritoriul românesc și poimâine să vrea să-l cucerească”, a spus Corlățean pentru postul de televiziune.

Foto: Kremlin.ru