SORIN LAVRIC: ”Pandemia este o lecție de spirit pentru cei care sînt pregătiți s-o primească”

Sorin Lavric, filosof, scriitor și președinte al Senatului Alianței pentru Unirea Românilor (A.U.R.), a acordat un interviu revistei ”Q magazine”, pe marginea temei care ne domină momentan viața: pandemia Covid – 19. Este o poziție atît de limpede, tranșantă și necesară, încît ne-am luat îngăduința de a reda aici cîteva dintre afirmațiile pe care le considerăm cele mai importante, cu invitația de a citi textul integral la sursa citată.

# ”Deocamdată nevroza e izbitoare, ba chiar e în fază acută, în schimb solidaritatea va fi pusă la încercare mai tîrziu, cînd vom intra într-o triplă criză: socială, economică și financiară.”

# ”Ce sare în ochi este valul de spaimă provocat de abuzul mediatic din toată Europa. Trăiesc cu impresia că o conjurație a mass-mediei și-a pus în gînd să-i aducă pe oameni la un prag de isterie obștească. Iar de isteria aceasta s-au molipsit politicienii, dovadă tonul prăpăstios cu care se adresează fiecare națiunii lui.”

# ”Eu nu cred în virulența mortală a acestei epidemii, o virulență care, din cauza presei, a ajuns să fie percepută ca o plagă trimisă de Dumnezeu pentru păcatele omenirii.

Cei care dau ortul popii nu mor din cauza virusului, ci din pricina unor boli prealabile, cărora virusul, pe fondul căderii imunității, le sporește simptomele. Dar nici un om sănătos nu va muri în urma infestării directe cu virusul.
Nu există o relație cauză-efect între infestarea cu coronavirus și decesul unui pacient.”

# ”Statele din Europa vor intra în faliment nu din cauza virusului, ci a sufocării complete a vieții sociale.”

# ”Ce ne doboară nu e un microb, ci psihicul nostru adus în pragul surescitării apocaliptice.”

# ”Pandemia este o lecție de spirit pentru cei care sînt pregătiți s-o primească. Că lecția va culmina în creștere spre bine sau, dimpotrivă, în chiricire spre rău, asta depinde de stofa fiecăruia.”

# ”Cum psihoza pandemiei va arunca lumea într-o criză căreia nu-i poţi găsi echivalent decît în calamităţile pricinuite de războaiele din trecut, probabil că mulţi se vor deştepta. Dar mă îndoiesc că un ateu autentic, aflat în totală identitate cu orgoliul lui, va lăsa vreodată „viermele” credinţei să-i pătrundă în suflet. Va deveni cel mult superstiţios şi fricos, mutîndu-şi necredinţa din buzunarul ateismul ţanţoş în buzunarul mai cuminte al agnosticimului tehnic. Nu aţi observat că ateii se dau în vînt după tehnică,

 » Citește tot interviul pe Rostonline.RO