Sorin Lavric (AUR), omagiu pentru Stere Ploscaru, Haiducul Dobrogei

Senatorul AUR Sorin Lavric i-a adus un omagiu lui Stere Ploscaru, unul dintre reprezentanții rezistenței armate anticomuniste din Dobrogea. Ploscaru a activat în organizația „Haiducii Dobrogei”, cea mai puternică din ţară, cu 30 de grupuri înarmate şi legături în toate localităţile dobrogene. Pentru că s-a ridicat împotriva comuniștilor, acesta a fost condamnat la 18 ani de muncă silnică, 8 ani de degradare civică şi confiscarea averii.

„Asemeni atâtor altor aromâni, Stere Ploscaru a preschimbat Dobrogea într-o fortăreață a demnității naționale în fața flagelului comunist. Sunt onorat ca, sub cupola Senatului României, să pomenesc numele lui Stere Ploscaru”, a rostiti senatorul AUR Sorin Lavric în Parlament.

Sorin Lavric și-a propus să evoce eroii rezistenței comuniste din România, iar aceasta nu este o acțiune singulară, senatorul AUR aducând frecvent omagii figurilor importante, care au pătimit în închisorile comuniste și care reprezintă adevărate modele de verticalitate pentru românii contemporani. 

Cine a fost Stere Ploscaru, unul dintre haiducii Dobrogei?

Stere Ploscaru s-a născut la 25 martie 1919, în ziua de Buna-Vestire, în comuna Bacikova (Bulgaria). Prima parte a vieții și-a petrecut-o în satul natal, pentru ca apoi, alături de alte zeci de familii de aromâni, să se mute în România, mai exact în Cadrilater. În 1940, odată cu cedarea Cadrilaterului, familia Ploscaru va fi nevoită să ia viaţa de la capăt pentru a treia oară, stabilindu-se în Ceamurlia de Jos, judeţul Tulcea.

După 23 august 1944, Dobrogea a fost scoasă de sub autoritatea guvernului de la Bucureşti și trecută sub administrație militară sovietică. „Lupta de clasă” a fost de fapt un genocid etnic antiromânesc.  În mai 1948, au fost ridicați din Constanţa, într-o singură noapte, peste 2000 de tineri, majoritatea elevi și studenţi.

Să nu uităm că în Dobrogea s-a înființat prima gospodărie agricolă colectivă, fiind prima provincie unde a fost încheiat procesul de „colectivizare”. Tot aici s-a deschis şantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră, un lagăr de exterminare a românilor. În plus, pentru aromânii dobrogeni, a căror credință creștină nu suferea scăderi, bolşevismul însemna Antihristul, teroarea, colectivizarea şi antiromânismul.

În acest context, aromânii din Dobrogea s-au ridicat la luptă, avînd de partea lor dorința de libertate, tinerețea şi speranţa venirii americanilor. Cea mai puternică organizație din țară a fost „Haiducii Dobrogei”, cuprinzînd peste 30 de grupuri înarmate şi avînd legături în toate localităţile dobrogene. Organizația a fost constituită, în ianuarie 1948, chiar în casa lui Stere Ploscaru, iar fondatori au fost fraţii Nicolae şi Dumitru Fudulea, Gogu Puiu şi Nicolae Ciolacu, vărul lui Stere Ploscaru. Stere era una din gazdele principale ale organizației, totodată era si curierul organizației locale. 

Planul comuniștilor era de a dezmembra România Mare, cu ruperea Dobrogei şi anexarea ei la Bulgaria. În acest scop, pentru a goli satele de români, bulgarii treceau frontiera în Cadrilater spre a incendia satele. Mai mult, în fruntea Securităţii din Constanţa a fost numit Vasile Vîlcu, un bulgar antiromân înrăit.

La fel ca în Macedonia, aromânii s-au grupat în armatolii, unităţi de apărare a satelor, apărîndu-și casele şi familiile cu arma în mînă.

După omorîrea lui Gogu Puiu, Stere Ploscaru s-a ascuns în zona Bălții Brăilei, împreună cu Stere Gheorghe Misa (Caragheorghe), cumnatul său. În tot acest timp Securitatea a organizat dese acțiuni de prindere a partizanilor, silindu-i ca, despărțindu-se în grupuri mici, să se adăpostească în pădure.

Nicolae Ciolacu, unul dintre conducătorii rezistenței și deopotrivă văr al lui Stere, povestește: „Stere Ploscaru, Mihai Sicu, Costea Sicu si cu mine ne-am întâlnit în casa lui Mihai Sicu si, fiindcă Securitatea căuta febril sa ne prinda, ne-am sfatuit ce aveam de făcut. Ne-am hotărît sa mergem un timp la pădure.”

Stere Ploscaru a fost arestat pe 22 septembrie 1950 şi dus la sediul Securităţii din Constanţa, unde a fost torturat pînă şi-a pierdut auzul. În „Lotul Ploscaru N. Stere”, condamnat de Tribunalul Militar Constanţa prin Sentința nr. 497 din 01.12.1950 vor fi condamnați 21 membrii ai grupării „Haiducii Dobrogei”. Toți au fost încadrați la „delict de uneltire contra ordinei sociale”.

Stere Ploscaru a fost condamnat la 18 ani de muncă silnică, 8 ani de degradare civică şi confiscarea averii. A ispăşit pedeapsa în lagăre precum minele de la Baia-Sprie și Cavnic. A fost eliberat odată cu decretul de amnistiere a deţinuţilor politici din 1964 și s-a întors în satul lui, la Ceamurlia.