Secretul ascensiunii fulgerătoare a lui Ioan Deneș în PSD

Ioan Deneș e dovada vie a zicalei: „prost să fii, noroc să ai”. Omul a început ca electrician – meserie cinstită, onorabilă, nobilă chiar – și a ajuns, ca prin magie politică, parlamentar PSD în 2012, iar astăzi vicelider al partidului. Nu vorbim de diplome universitare sau realizări impresionante, ci de norocul pur și simplu de a fi în locul potrivit cu carnetul de partid în buzunar.

Se prezintă drept „profesor”? Nu vă imaginați catedre sau doctorate. Ioan Deneș a absolvit un colegiu tehnic – echivalentul de azi al unui maistru sau tehnician. Adică știe cabluri și instalații, nu teorii și cercetări academice. Și totuși, în România politică, aceste detalii devin irelevante, ba chiar avantajoase: cu cât ești mai „simplu”, cu atât pari mai aproape de „oamenii muncii”.

Ani întregi a lucrat ca electrician. Munca îl înnobilează – nimic de spus aici. Doar că în cazul lui, nobilimea nu a venit din sudura firelor sau repararea tablourilor electrice, ci din fotoliul parlamentar și privilegii politice. În câțiva ani, de la șurubelniță la microfonul din Parlament – o ascensiune care ar merita un manual intitulat „Cum să reușești fără să te complicești prea tare”.

Limba engleză? Oficial, Ioan Deneș știe engleză. Neoficial, ceea ce iese pe gură seamănă mai mult cu o parodie de Caragiale decât cu Shakespeare. Vorbește, dar nimeni nu înțelege nimic – nici el, nici interlocutorul. Și totuși, în CV-ul politic, engleza „merge” la fel de bine ca o priză cu împământare: inutilă, dar arată bine pe hârtie.

PSD i-a oferit tot ce și-ar fi dorit vreodată un electrician ambițios: putere, influență, funcții. Din 2012 până azi, cariera lui a fost un șir de promovări, numiri și recunoașteri în partid. Nu a inventat nimic, nu a reformat nimic, dar a avut un talent extraordinar: a fost „omul potrivit la locul potrivit”.

Astăzi, Ioan Deneș e vicelider PSD și dă lecții despre guvernare, reformă și strategii de viitor. Poate că nu știe engleză, poate că „profesoratul” lui e mai degrabă un colegiu tehnic, dar în politica românească contează doar un lucru: norocul. Restul… se rezolvă din mers.