Scandalul doctoratului lui Bode. Aurescu: Nu am identificat semnale din partea partenerilor europeni pe acest subiect
Șeful MAE a declarat că nu a identificat semnale externe pe tema scandalului generat în jurul doctoratului ministrului Bode, în ce privește aderarea la Schengen, votată în Consiliul JAI, unde participă șeful de Interne.
„Nu am identificat semnale din partea partenerilor europeni pe acest subiect”, a precizat ministrul de Externe Bogdan Aurescu, fiind întrebat dacă decizia UBB care a constatat că ministrul de Interne, Lucian Bode, a plagiat afectează procesul României de aderare la Schengen.
Șeful diplomației române a mai explicat că ministrul de Interne este „cel mai îndreptăţit să evalueze o astfel de situaţie”.
Ministrul de Interne, acuzat de plagiat
Ministrul Afacerilor Interne susține că nu a plagiat în teza de doctorat, iar lucrarea i-a fost verificată de mai multe ori înainte de a primi titlul de doctor. Mai mult, vorbește de presiuni politice făcute de USR.
„Metoda de citare folosită este în deplină concordanță cu standardele academice de la momentul susținerii tezei în 2018. Este o realitate pe care o voi repeta ori de câte ori va fi nevoie”, a transmis demnitarul, susținând că ar exista o serie de probleme în ce privind demersul de analizare al Comisiei de Etică a Universității Babeș-Bolyai.
Mesajul ministrului vine după ce Comisia de etică din UBB a transmis că suspiciunile de plagiat se confirmă în marea lor majoritate. Comisia i-a solicitat ministrului corecturi la teză și retragerea cărții publicate pe baza tezei. Potrivit Comisiei trebuie sesizate și consiliile naționale (CNATDCU/Consiliul Național de Etică a Cercetării).
În urma comunicatului UBB, PNL a evitat o poziţionare clară în cazul ministrului Bode. De cealaltă parte, social-democraţii aşteaptă o decizie fermă a liberalilor.
Un nou vot pentru aderarea la Schengen, amânat, dar necesar în 2023
În lipsa unui acord unanim între statele UE, Suedia a subliniat că nu va iniția un nou vot pentru extinderea Schengen, motiv pentru care liderii români spun că subiectul nu trebuie grăbit, însă dau șanse mari unei aderări în 2023, în condițiile în care vor reîncepe negocierile cu statele-problemă. De altfel, este de preferat să fie depuse toate eforturile pentru accederea la spațiul de liberă circulație european în 2023, dat fiind că în 2024 urmează alegerile europarlamentare.
Surse din PNL au declarat pentru „Adevărul” că nici nu se va insista asupra punerii subiectului pe agenda unui Consiliu JAI, fără siguranța votului Austriei. Europarlamentarul PNL Daniel Buda a subliniat însă că obiectivul privind ajungerea la un acord cu statele membre pentru aderarea la Schengen și găsirea unor soluții, inclusiv cu Austria și Olanda, care s-au opus anul trecut „trebuie să fie anul acesta”. Și eurodeputatul PSD Victor Negrescu a explicat că „sunt șanse ca doleanțele Austriei să fie îndeplinite”, în contextul în care Comisia Europeană va veni cu noi măsuri pentru gestionarea fluxurilor de migranți.
Consiliul UE a atras atenția Austriei că are deficiențe în aplicarea legislației în cazul migranților, în contextul în care Viena nu a transpus în dreptul intern o directivă europeană pentru gestionarea eficientă a acestui fenomen.