România rămâne fără ingineri. Alianţa Română a Universităţilor Tehnice atrage atenţia că suntem într-o nouă criză periculoasă

Cele mai mari universităţi tehnice din România trag un semnal de alarmă: în ultimii 30 de ani au părăsit ţara 200.000 de ingineri, iar curând criza de resurse umane va pune în pericol dezvoltarea ţării. De aceea, elevii de gimnaziu sunt încurajaţi să studieze ştiinţele exacte şi ingineria.

Suntem în pragul unei noi revoluţii industriale, trebuie să investim în ingineri dacă vrem dezvoltare în viitor. Şi asta înseamnă specialişti nu doar în ştiinţa calculatoarelor, ci şi în automatizări industriale, robotică, electronică, autovehicule electrice, energii regenerabile, sisteme flexibile de fabricaţie, clădiri inteligente, cybersecurity, inteligenţă artificială, blockchain. Acesta este semnalul de alarmă tras de Alianţa Română a Universităţilor Tehnice – ARUT – constituită din cele cinci mari instituţii tradiţionale de învăţământ tehnic respectiv: Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Universitatea „Politehnica” din Timişoara şi Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti. De unde vine criza „Nu există niciun fel de industrie care să poată fi dezvoltată fără prezenţa inginerilor, fie că vorbim de zona economică sau de drept. Tot trebuie să fie în spate un inginer care să ţină baze de date, harduri etc. Şi activitatea artistică nu se poate derula fără ingineri de sunet, inginer de scenă, fără să mai vorbesc de producţia nouă de filme care înseamnă tehnologie de ultimă oră. Şi medicina are în spate o mare masă de ingineri care produc toate echipamentele şi gestionează toată infrastructura necesară. Este evident că ingineria e motorul de dezvoltare al unei societăţi şi suntem în acest moment într-unul de criză. Şi în următorii 30 de ani, fără tehnologie nu se va putea dezvolta economia”, argumentează Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii Bucureşti, cea mai mare fabrică de ingineri din ţară.

Suntem într-un moment de criză, a mai spus rectorul bucureştean, pentru că foarte mulţi ingineri au părăsit România: „În ultimii 30 de ani, am pierdut 200.000 de ingineri şi 20.000 de medici, pe de o parte, iar pe de alta, suntem într-o perioadă în care statul român nu mai investeşte în această zonă. Presiunea asupra universităţilor este enormă. Companiile solicită în mod constant zeci de mii de absolvenţi de inginerie. La Politehnica din Bucureşti, ca să vă dau un exemplu concret, iar noi nu reuşim să producem mai mult de 3.500-3.600 de absolvenţi pe an. Repet, suntem într-o criză majoră. Societatea românească trebuie să explice oamenilor, tinerilor, cât de importantă este ingineria. Şi nu vorbim doar de Politehnica din Bucureşti, vorbim de toate specializările tehnice din ţară”, adaugă Mihnea Costoiu.

Tehnologia se schimbă şi încă repede şi este nevoie de ingineri, nu doar la Bucureşti, atrage atenţia rectorul. „Nemaivorbind de faptul că este o criză majoră în sistemul preuniversitar în care tinerii nu mai învaţă matematică, fizică, chimie, biologie, tehnologiile. Toţi specialiştii din toată lume vorbesc de 30 de ani despre STEM – Science, Technology, Engineering and Mathematics. Şi noi nu facem nimic. Acesta este demersul nostru”, a subliniat rectorul Politehnicii Bucureşti. „Trebuie să sprijinim tinerii“ Pentru a schimba situaţia, tinerii şi domeniile tehnice trebuie sprijinite, pentru că este la fel de acută problema şi la fizică şi la chimie şi la biologie şi la matematică. ARUT a cerut implementarea unui Program naţional de încurajare a elevilor din gimnaziu şi liceu să studieze ştiinţele exacte şi ingineria. Ce ar însemna acest lucru? „În primul rând, un program care să vizeze dotarea de laboratoare, programe speciale destinate unor cluburi de robotică, de exemplu. Sau de tehnologie. În toate instituţiile din ţară. Şi există şi capacitate şi există şi bani din PNRR şi din programele operaţionale actuale şi viitoare, pentru că nu s-au cheltuit suficient de mulţi bani. Deci, trebuie reaşezate lucrurile. Apoi e vorba de stimularea elevilor de a face mai multe materii şi mai serios, instruirea profesorilor. Din nefericire, profesorii de fizică, nu toţi, dar mulţi, nu mai reuşesc să-şi facă materia atractivă. Şi simţim asta pentru că, din nefericire, vin în universitate şi tineri care dau examen şi la fizică şi la chimie şi la informatică şi nivelul acestora scade an de an de mulţi ani”, mai spune Mihnea Costoiu. La rândul lor, universităţile ar avea nevoie de dotări tehnice permanente, problema fiind că tehnologiile se schimbă foarte repede. „E nevoie de facilităţi acordate companiilor să vină lângă noi. Poate că nu are Guvernul bani să ne dea pentru noi laboratoare de robotică, dar putem să creăm mecanisme financiare prin care companiile care vin alături de noi să fie stimulate să investească în educaţie. Şi nu în ultimul rând, finanţarea acestor domenii STEM trebuie să fie suplimentată. Nu putem să avem performanţe investind doar în ştiinţe umaniste şi să aşteptăm să dezvoltăm România. Nu vreau să jignesc colegii din zona umanistă. O ţară fără medici nu poate să existe, o ţară fără filosofi sau poeţi este de neconceput, dar e importantă proporţia”, conchide rectorul bucureştean.