România fierbe, val de căldură extremă, temperaturi de foc. Cum ne protejăm de căldură?

România se sufocă din cauza căldurii extreme. Puțin după prânz în multe zone din țară temperaturile resimțite treceau bine de 40 de grade Celsius. În marile orașe e tot mai greu de respirat, iar telefoanele sună fără oprire la 112.

Iată ce trebuie să știți despre efectele căldurii asupra organismului și cum să vă răcoriți.

Ce efecte are căldura extremă asupra corpului nostru?

Pe măsură ce corpul se încălzește, vasele de sânge se deschid. Acest lucru duce la scăderea tensiunii arteriale și face ca inima să lucreze mai mult pentru a împinge sângele în jurul corpului, relatează BBC

Acest lucru poate provoca simptome ușoare, cum ar fi o erupție cutanată provocată de căldură cu mâncărimi sau picioare umflate, deoarece vasele de sânge devin permeabile.

În același timp, transpirația duce la pierderea de lichide și sare și, în mod crucial, se schimbă echilibrul dintre acestea în organism.

Acest lucru, combinat cu scăderea tensiunii arteriale, poate duce la epuizare din cauza căldurii. Simptomele includ:

amețeli
greață
leșin
confuzie
crampe musculare
dureri de cap
transpirație abundentă
oboseală
Dacă tensiunea arterială scade prea mult, crește riscul de atac de cord.

De ce reacționează corpul nostru în acest fel?

Organismul nostru se străduiește să mențină o temperatură centrală de aproximativ 37C, indiferent dacă ne aflăm într-o furtună de zăpadă sau într-un val de căldură.

Aceasta este temperatura la care corpul nostru a evoluat pentru a lucra.

Dar, pe măsură ce vremea se încălzește, organismul trebuie să lucreze mai mult pentru a-și menține temperatura centrală scăzută.

Acesta deschide mai multe vase de sânge în apropierea pielii pentru a pierde căldura către mediul înconjurător și începe să transpire.

Pe măsură ce transpirația se evaporă, crește în mod dramatic căldura pierdută de la nivelul pielii.

Cum pot să mă protejez în condiții de căldură?

Agenția britanică de securitate sanitară are câteva sfaturi:

Fiți atenți la cei care au dificultăți în a se răcori, cum ar fi persoanele în vârstă, cei cu afecțiuni de bază și cei care locuiesc singuri.
Rămâneți răcoroșiți în interior, închizând perdelele din camerele orientate spre soare
Beți multe lichide și nu consumați prea mult alcool.
Nu lăsați pe nimeni, în special bebeluși, copii mici și animale, într-un vehicul încuiat.
Nu vă expuneți la soare între orele 11.00 și 15.00, când razele soarelui sunt cele mai puternice
Păstrați-vă la umbră, folosiți o cremă de protecție solară cu un factor de protecție ridicat și un indice UVA și purtați o pălărie cu boruri largi
Evitați exercițiile fizice în cea mai fierbinte parte a zilei
Luați apă cu dvs. dacă călătoriți
Fiți atenți la pericolele ascunse în râuri și în apele deschise dacă sunteți tentați să vă răcoriți
Cum pot avea un somn bun?

Folosiți cearceafuri subțiri și respectați rutina obișnuită de culcare, spun experții.

Ce ar trebui să fac dacă văd pe cineva cu epuizare din cauza căldurii?

Dacă persoana poate fi răcorită în jumătate de oră, atunci epuizarea din cauza căldurii nu este în mod normal gravă.

Mutați-o într-un loc răcoros.
Puneți-o să se întindă și ridicați-i ușor picioarele
Puneți-o să bea multă apă – băuturile sportive sau de rehidratare sunt, de asemenea, bune.
Răciți-i pielea – pulverizați sau ștergeți-i cu un burete cu apă rece și ventilați persoana. Împachetările cu apă rece în jurul axilelor sau al gâtului sunt bune și ele
Cu toate acestea, dacă nu-și revine în 30 de minute, este vorba de un accident vascular cerebral provocat de căldură.

Este o urgență medicală și trebuie să sunați la 112.

Este posibil ca persoanele cu insolație să nu mai transpire chiar dacă le este prea cald. Temperatura lor ar putea depăși 40C și ar putea avea convulsii sau își pot pierde cunoștința.

Cine este mai expus riscului?

Bătrânețea sau unele afecțiuni pe termen lung, cum ar fi bolile de inimă, pot face ca persoanele să fie mai puțin capabile să facă față efortului pe care căldura îl exercită asupra organismului.

Diabetul poate face ca organismul să piardă apă mai repede, iar unele complicații ale bolii pot altera vasele de sânge și capacitatea de a transpira.

Copiii și persoanele cu mobilitate redusă pot fi, de asemenea, mai vulnerabile. Bolile cerebrale, cum ar fi demența, pot, de asemenea, să-i facă pe oameni să nu fie conștienți de căldură sau să nu poată face nimic în privința acesteia.

Persoanele fără adăpost vor fi, de asemenea, mai expuse la soare. Cei care locuiesc în apartamentele de la ultimul etaj se vor confrunta, de asemenea, cu temperaturi mai ridicate.

Unele medicamente cresc riscul?

Da – dar oamenii trebuie să continue să își ia medicamentele în mod normal și trebuie să depună mai multe eforturi pentru a se menține răcoroși și hidratați.

Diureticele – numite uneori „pastile de apă” – cresc cantitatea de apă expulzată de organism. Acestea sunt luate pe scară largă, inclusiv pentru insuficiența cardiacă. La temperaturi ridicate, acestea cresc pericolele de deshidratare și dezechilibrele în mineralele cheie din organism.
Antihipertensivele – care scad tensiunea arterială – se pot combina cu vasele de sânge care se dilată pentru a face față căldurii și pot provoca scăderi periculoase ale tensiunii arteriale.
Unele medicamente pentru epilepsie și Parkinson pot bloca transpirația și îngreunează procesul de răcire a organismului.
Și alte medicamente, cum ar fi litiul sau statinele, pot deveni mai concentrate și mai problematice în sânge dacă există o pierdere prea mare de lichide.
Sfaturi: Beți apă și consumați alimente cu un conținut ridicat de apă; Purtați haine largi, din țesături respirabile și o pălărie. Stați la umbră și limitați călătoriile și exercițiile fizice; Folosiți ventilatoare, gheață și dușuri reci pentru a reduce temperatura corpului

Ucide căldura?

În fiecare an, în Anglia, se înregistrează aproximativ 2.000 de decese cauzate de temperaturile ridicate.

Cele mai multe dintre acestea sunt atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale cauzate de efortul depus pentru a menține temperatura corpului stabilă.

Rata mai mare a mortalității începe să se manifeste odată ce termometrul trece de 25C-26C.

Cu toate acestea, dovezile sugerează că decesele tind să fie cauzate de temperaturile ridicate din primăvară sau de la începutul verii, mai degrabă decât de „vârful verii”.

Acest lucru s-ar putea datora faptului că începem să ne schimbăm comportamentul de zi cu zi pe măsură ce vara avansează și ne obișnuim să facem față căldurii.

Din datele obținute în urma valurilor de căldură anterioare reiese că numărul de decese crește foarte repede – în primele 24 de ore de la apariția valului de căldură.

Sursa: BBC