ROPRES

„România e gata pentru Schengen” la o zi după ce K. Iohannis a promulgat legile Justiției fără să mai aștepte opinia Comisiei de la Veneția

Distribuiți acest articol!

Comisarul UE pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a declarat, miercuri, că România, Bulgaria șiroația sunt pregătite să intre în Schengen. Evenimentul marchează mai bine de zece ani de la momentul când statele membre ale UE s-au opus pentru prima dată aderării celor două țări.

„E momentul să spunem ‘Bine ați venit!’”, a transmis în conferința de miercuri Ylva Johansson, după reuniunea Comisarilor în care au discutat extinderea spațiului Schengen de liberă circulație. Johansson a adăugat că România, Bulgaria și Croația sunt capabile de gestionarea granițelor externe ale Uniunii.

Johansson a reamintit că decizia finală va fi luată de Consiliului UE, care se va reuni la începutul lunii viitoare, pe 8 decembrie, la Praga, și este nevoie de un vot în unanimitate pentru aderarea celor trei țări la spațiul Schengen.

„Schengen este cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Zilnic, 3,5 milioane de oameni traversează granițele pentru a studia, munci și în scop recreațional. O treime din populația Uniunii Europene trăiește în regiunile de frontieră dintre statele membre UE”, a continuat comisarul UE pentru Afaceri Interne, care a numit Schengen drept „una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene”.

„Așadar, astăzi vă prezint un discurs privind un Schengen mai puternic, cu participarea deplină a Bulgariei, României și Croației”, a continuat Johansson.

România are granițe cu R. Moldova și Ucraina, două state non-UE, ceea ce pune presiune pe autoritățile de la București să gestioneze siguranța granițelor externe ale Uniunii Europene odată cu intrarea în Schengen.

De la începutul anului, autoritățile române au gestionat venirea refugiaților ucraineni care au traversat granița de nord și sud-est a țării în căutarea de refugiu din calea invaziei rusești. Comisara UE a transmis că a rămas plăcut impresionată de felul în care autoritățile române gestionează situația de la granița cu Ucraina.

De altfel, Comisia și Parlamentul European au subliniat de multe ori în ultimii ani că România a îndeplinit condiții tehnice pentru aderarea la Schengen, dar unele state membre au invocat chestiunile legate de independența justiției pentru a bloca un vot unanim în Consiliu. Recent, Olanda a confirmat că justiția și dovedirea funcționării statului de drept rămân condiții pentru a-și da acordul.

Anunțul de miercuri al Comisiei vine la o zi după ce președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat cele trei legi ale Justiției (privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea juridică și Consiliul Superior al Magistraturii), fără să mai aștepte avizul Comisiei de la Veneția, așa cum a cerut recent chiar comisarul european pentru Justiție.

Reprezentanți ai opoziției, dar și experți au transmis că legile riscă să afecteze independența magistraților din sistem.

Întrebată de Europa Liberă cât de pregătită e, de fapt, România să adere la spațiul Schengen în aceste condiții, comisarul UE a transmis că problemele ce țin de statul de drept nu trebuie amestecate cu condițiile tehnice prevăzute pentru aderarea la Schengen.

„Când vine vorba de extinderea spațiului Schengen, statele membre Schengen sunt obligate să respecte status quo-ul și să o facă într-o manieră în care arată că sunt pregătite să facă tot ceea ce e necesar și să colaboreze cu autoritățile care aplică legea. Potrivit evaluărilor noastre, (România și Bulgaria, n.r.) sunt pregătite”, a spus Ylva Johansson.

Ea a precizat că mecanismele Uniunii, inclusiv cele bugetare, dar și rapoarte periodice, includ prevederi care vizează tocmai respectarea statului de drept în toate țările membre, inclusiv România.

În ultimele luni, aproape toate statele membre UE, în afară de Olanda, și-au declarat susținerea față de aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Cu toate acestea, la finalul lunii octombrie, Parlamentul Olandei a votat o rezoluție prin care îi cere Guvernului de la Haga să se opună aderării celor două țări la Schengen. Rezoluția vizează direct întâlnirea miniștrilor europeni din decembrie.

Decizia a fost criticată de oficialii români, printre care și ministrul de Externe de la București, Bogdan Aurescu, care a transmis pentru Digi24 că „Olanda nu a luat încă o decizie” cu privire la aderarea la Schengen și a adăugat că „e încă loc pentru demersuri politice, diplomatice, tehnice”.

După anunțul de miercuri al Comisiei Europene, premierul Nicola Ciucă a amintit că România îndeplinește de mulți ani condițiile tehnice de aderare și a adăugat, cu trimitere către opoziția Olandei, că „românii au nevoie de o concretizare a statutului lor de cetățeni cu drepturi depline ai Uniunii Europene”. Nevoia de unitate și solidaritate europeană în condițiile războiului din Ucraina și menținerea unor tendințe pro-europene în țările membre sunt printre argumentele politice invocate în ultimele luni de politicienii români.

Spațiul Schengen reprezintă este o politică a Uniunii Europene prin care țările acceptate sunt de acord să elimine controalele la frontierele dintre acestea. Zona poartă denumirea după Acordul Schengen, care a luat naștere în 1985, și a Convenției Schengen din 1990.

În prezent, 26 de țări din UE și din afara UE (Norvegia, Islanda și Elveția) fac parte din spațiul Schengen. România, Bulgaria, Croația, Irlanda și Cipru sunt singurele țări din UE care momentan încă nu au intrat în spațiul Schengen.


Distribuiți acest articol!

S-ar putea să-ți placă și...